Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:42 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“

ro

26 Sep, 2019 00:00 678 Marime text
În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul constănțean Stoica Lascu a indexat cronologic aparițiile din presă referitoare la județele românești dintre Dunăre și Mare, putem citi un articol apărut în "Farul Constanței", II, nr. 52, din 23 iunie 1881, în care autorul face o scurtă trecere în revistă a celor patru ani de la revenirea Dobrogei la țara-mamă.
 
Cu însuflețire și implicare, autorul descrie progresele de după ultimul „resbel” și devenirea spectaculoasă a noii provincii românești, lansând ideea ridicării la Constanța a unui monument comemorativ, care să imortalizeze peste timp reintegrarea Dobrogei:
 

„Ne apropiem de al patrulea an al posesiunei noastre în această Provincie. În acest interval populațiunea Dobrogii s'a bucurat de cea mai absolută libertate a acțiunei, și instituțiunile țării, organisațiunea în genere a tuturor serviciurilor, legile egal îndreptățitoare pentru toți au fost fecunde în resultatele lor binefăcătore. Mare parte din populațiune, mai ales cea musulmană care a suferit mai mult, cutezăm a afirma că astăzi, abia și mai resimte perderile și ruina ce au venit asupra ei din causa ultimului resbel. Dela fericita epocă a trecerii lor sub dominațiunea nostră ei au progresat, pacea, liniscea și ordinea au succedat anarchiei, viciului și desfrăului din trecut și siguranța persoanei și averei sunt pe deplin garantate. Nu găsim nici un cas de cea mai mică însemnătate care să fi venit a neliniști și nemulțămi populațiunea Județului și nime-ni se poate plănge de cea maI mică napăstuire din partea oricui”.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

O nouă eră de viață pentru poporul dobrogean
 
Și autorul continuă, într-o notă lirică, elogiul siguranței, păcii și a numeroaselor realizări din noua provincie românească, precum și necesitatea „eternisării” acestei epoci glorioase:
 
„Autoritățile în tot timpul au știut a da poporului toată protecțiunea ce i sunt datoare, și fără preget au lucrat ca pacea se esiste între toți, interesele tuturor se fiă continuu conciliate. Această epocă care a creat pentru poporul Dobrogean o nouă eră de viață, care a risipit nuorii groși ai nesiguranței esistenței lor plină de temere din trecut, în tocmai ca și soarele dulce, lin și plin de căldură și lumină venit dupe o tempestă și timp din cele mai furtunoase și grele, nu trebue lăsat uitării. Gratitudo altera virtus, și poporul Dobrogean nu se poate acusa de ingratitudine. Deja prin multe fapte frumoase el și-au manifestat acest nobil sentiment față de națiunea română. La fiece ocasiune el a probat că și sacrificiile Guvernului sunt demne de el.
Dar pentru eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România trebue mai mult ca ori-care, poporul Dobrogean să facă a se aduce la cea mai curendă îndeplinire a celei mai sublime și în același timp naționale idei a ridicărei în oraș iul Constanța a unui monument conimemorativ.
 
Dificultățile ce se păreau la început mai ales din causa lipsei unui teren potrivit acestei destinațiuni au dispărut astăzi. Schimbările ce au luat la față orașiul Constanța prin multele și însemnatele lucrări publice, grațiă sacrificiilor ce Primăria nu încetează a pune întru acestea, prin multele edificii ce s-au construit din nou, face ca locul unei lucrări de cele mai importante să fiă mai ușor de găsit, foră se mai fiă necesitate de capital spre espropiere, atunci când el n'ar aparține statului seu comuneI. Acesta, ca cel mai nemerit ar fi în capul stradei Eline și Bulevardului; vis-a vis de casele D-lui N. Macri, unde mai 'nainte era cancelaria centrală a Direcțiunei Companiei Calei ferate. Prin prelungirea bulevardului pe traseul Calei ferate din strada Ovidiu, incongiurand partea de miazăzi a orașiului, monumentul Comemorativ de care vorbim, va predomina bulevardul, va fi cea mai frumosă posițiune a orașiului vadut dupe mare și uscat. Planul acestui monument facut de D-lu Inginer Lebeuf, și devisul lucrărilor sunt deja gata. Guvernul a pus la disposițiune o sumă destul de mare de bani, dar lucrarea fiind însemnată capitalul n'ajunge. Din acestă casuă D-lu Prefect, arzând de dorința a vedea și acestă mareață operă îndeplinită a deschis încă din anul trecut în întregul Județ liste de subscripțiuni făcând cel mai călduros apel la generositatea poporului Dobrogean. Din aceste liste numai vre o câte-va s-au înapoiat până acum purtând cu ele sume, unele maI mari altele maI mici, căre s'au vărsat Ia Cassieria Generală a Județului. Timpul ridicării acestui monument fiind dar sosit, rugăm pe toți cei ce vor fi priimit liste de subscripțiunI să depue cel mai mare interes pentru a aduna prin ele cât maI mulți subscriitori și a aduna cât mai mari sume ca ast-fel lucrarea importantă sese poată începe și termina”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.



Citeşte şi:
 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administrațiuni“ dobrogene

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioţilor dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii