Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:12 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

ro

02 Oct, 2019 00:00 1165 Marime text

La finele săptămânii trecute, la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol s-a desfășurat conferința aniversară „Techirghiol -120 de ani de balneologie românească. Tradiție și modernism”, manifestare desfășurată sub egida Federației Internaționale de Hidroterapie și Climatoterapie (FEMTEC) și a Societății Internaționale de Hidrologie și Climatologie (ISMH), în colaborare cu Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Carol Davila” București, Societatea Română de Medicină Fizică de Recuperare și Balneoclimatologie, Asociația Română de Balneologie (ARB) și Asociația Balcanică de Mediu (BENA).
Am apelat la această introducere pentru a întări vechimea și importanța acestei destinații, dar și pentru că astăzi ne-am oprit asupra unui alt capitol extrem de prețios din excelenta monografie Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații, în care publicistul Ioan Adam descrie atmosfera unui Tekir-Ghiol de-acum mai bine de un secol.

„Pelerinajul dela Tekir-Ghiol e un adevărat drum sfânt, unde bolnavii se duc ca la o invocaţiune mistică, ca să ceară sănătate şi drept la viaţă, dela balta aceea glodoasă.
În jurul acestei zeităţi noui, se întâlnesc toate vârstele şi stările, pribegi setoşi de viaţă, veniţi din toată lumea, strânşi cu toţii în aceiaşi credinţă şi închinare, care le făgădueşte mântuirea şi bucuria de mâine.
Copiii mai ales, îţi fac impresia cea mai tristă, când îi vezi ofiliţi şi inconştienţi, cum îşi cerşetoresc dela lac, sănătatea pe care mi le-a dat-o, părinţii lor.

Eforia spitalelor noastre s'a gândit la aceste victime nevinovate şi a făcut la Tekir-Ghiol un sanator pentru copii săraci, unde-i aduce în serii din toate părţile ţărei.
Venirea acestor triste grupe, se întâmpină cu milă de curioşi în gara dela Constanţa, ca nişte solii batjocorite şi înfruntate de soartă.
Urmărit de aceste senzaţiuni şi gândiri risipite, m'am dus să văd şi eu sosirea unui tren cu bolnavi şi vizitatori la Constanţa. (...)
Pelerinii aceştia nevinovaţi se duc în convoiu trist la balta cea miraculoasă, ca nişte postitori virtuoşi, care răscumpără, cu bucuria lor, păcatele şi iubirele vinovate.

Drumul la Tekir-Ghiol e o adevărată scăldătoare de zăduf. Te strecori în fuga trăsurei pe lungul drumului încropit, ca printr'un cuptor nesfârşit de
lumină, în care se prăjeşte pământul. Pe delături se întind uscate lanurile de mirişti. Prin mirajul de raze, dai cu ochii în depărtare de turme cari pasc şi ridică din urmă aripi de praf. Şoseaua ruinată şi măcinată, s'a învelit ca într'o-plapomă groasă, în stratul de ţărină plumburie. (...)" 

„În jurul miracolelor dela Tekir-Ghiol, s'au creiat o mulţime de legende. La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele. Toţi acei cari au disperat în
viaţă de puterea doctorilor, se duc acolo ca la ultimul refugiu. Se strâng la un loc reumatici şi venerici, schilozi şi nevolnici de toate vrâstele. Femeile mai ales, vin ca o invaziune de jale şi imploraţiune. Cei slabi caută să se îngraşe, iar cei prea corpolenţi, vin ca să slăbiască. Pentru femeile sterile, Tekir-Ghiolul este o... bine cuvântare sfântă, iar pentru cele prea speriate de copii, o vindecare ... de a nu mai face pe viitor.
Se spune că mai de mult venise un olog şi stătea toată ziua cu cioturile lui de picioare în nămol, rugându-se lui Dumnezeu ... să-i crească la loc gleznele.

Priveliştea malului cu bolnavi te înduioşază.
Scăldătorii înămoliţi, după ce s'au sbicit la soare, intră în apa fermecată a Ghiolului ca să se spele.
Se văd siluete timide de femei şi de copii, apoi umbre schiloade cari se trag în cârje şi tot felul de monstruozităţi nebănuite... Cu toţii se întâlnesc acolo grămadă, în balta mântuitoare, unde se cufundă şi se împroaşcă, râzând sau văitându-se,amestecaţi la un loc într'aceiaşi credinţă şi invocaţiune de sănătate”.


#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

#citeșteDobrogea Pe vremea când trenul ajungea până în stațiunea Mamaia

#citeșteDobrogea Insula Ovidiu și poetul exilat în așteptarea iertării lui Augustus

#DobrogeaDigitală Mamaia – duna de nisip care desparte golful în două ape

#DobrogeaDigitală Legenda „Mamaei” povestită de un turc care rupea românește

#DobrogeaDigitală La Vii e loc de odihnă și destindere sufletească

Ti-a placut articolul?

Comentarii