Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:16 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Mamaia - duna de nisip care desparte golful în două ape

ro

27 Sep, 2019 00:00 636 Marime text
În urmă cu mai bine de un secol, ceea ce astăzi numim staţiunea Mamaia - boom-ul imobiliar aflat în plină expansiune - nu era altceva decât o dună imensă de nisip, de a cărei „virginitate” se bucurau, deopotrivă, turişti şi localnici.
 
Continuăm să prezentăm astăzi un nou capitol din monografia „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” dedicat de publicistul Ioan Adam staţiunii Mamaia, aşa cum se înfăţişa ea la începutul secolului XX.
 

„Trenul nu merge decât până la băi, şi pentru ca să tăem duna în lung mai departe, am luat o trăsură.
Drumul prin nisip îţi dă senzaţia unei dulci şi continue inervări, un fel de gâdilire uşoară a subsuorilor şi a genunchilor. Trăsura noastră merge la pas, iar noi câţiva alergăm greoi şi nesiguri prin valurile de pulbere de aur.
Duna această e formată din nisipul adus de valuri şi îngrămădit pe vremuri la intrarea golfului, care azi a rămas lac închis despărţit de mare. Un capriţiu al naturei meştere şi uriaşe.
Lacul Siut-Ghiol are isvoare mari şi, fiind mai sus decât marea, îşi varsă apele în ea printr'un prival îngust, încolo, departe, în spre răsărit de băi.
Sărătura fostului golf de mare, s'a spălat prin continuă primenire a apelor de isvoare şi azi avem un lac dulce, lacul de lapte, cum îl numesc turcii
în limba lor.

   

Deoparte lacul dulce, ridicat sus, limpede şi liniştit, cu peşte cunoscut şi cu stufăriş pedelătur, iar pe astălaltă parte, mai jos, marea covârşitoare şi întunecată, înnegreşte orizontul cu adâncul apelor ei tainice.
Nisipul dunei spălat în unda valurilor şi adunat acolo de când nu poate ţine minte omul, s'arată curat şi molcuţ, ca un leagăn imens, aşternut din proaspăt.
Când vezi învelişul acesta neaştentat, nu poţi să te opui dorinţei de-a te rostogoli leneş, măcinând în mâni prăfuirea aurului risipit.
Cum dam cu ochii de un deluţ de nisip, o luam fuga pe întrecute şi-l urcam, mai mult în brânci.
Picioarele lunecau degetele noastre se-nfigeau în coama făinoasă şi înghesuindu-ne la deal, mulţi se rostogoliau în urmă, strângând în pumni nisipul, de care se agăţase ca de-o mântuire.
De sus vezi tot lungul dunei”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Insula Ovidiu și poetul exilat, în așteptarea iertării lui Augustus

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Pe vremea când trenul ajungea până în stațiunea Mamaia

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Despre monumentul soldaților francezi decimați de holeră la Constanța

#citeşteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Povestea vieţii nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului“​

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Odiseea vasului „Carol I“, pe o Mare Neagră înghețată

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Chiar şi-acum un secol, Portul Constanța era mai „viu“ decât astăzi (galerie foto)

#citeșteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Cu amărăciune, despre Cazinoul de-acum un secol, animat de cele mai bune orchestre din ţară (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii