#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) Barbariile care au mutilat Monumentul Tropaeum Traiani

Situat lângă satul Adamclisi, la 60 de km de Constanța, Monumentul Tropaeum Traiani - Monumentul Triumph de la Adamclisi a fost descoperit și cercetat de Grigore Tocilescu, care, timp de 12 ani (1882-1894), a desfăşurat cercetări sistematice de amploare, ce s-au concretizat, în 1895, prin publicarea lucrării monografice „Monumentul de la Adamklissi”, apărută la Viena, în limbile română şi germană.

Aproape un secol mai târziu, prin anii 70, Adrian V. Rădulescu, devenit director al instituției constănțene în 1969, a luptat pentru reconstituirea monumentului ridicat în 109 d.H de împăratul Traian. Eforturile sale, diplomația și ambiția sa au dat roade, iar în 1973, la sesiunea științifică anuală Pontica, mari specialiști din domeniu precum C.C. Giurescu, Em. Condurache, DM Pippidi, D Tudor, H. Daicoviciu, R. Vulpe, Gostar sau Bilciurescu și-au dat girul pentru restaurarea autoportantă a Monumentului Triumfal.

Pe 27 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal în prezența secretarului general al PCR, Nicolae Ceaușescu, și a cortegiului său format din înalți oficiali comuniști. A fost deschis oficial și muzeul din comună, muzeu care adăpostește și astăzi metopele originale (s-au păstrat 48 din totalul de 54), reliefurile ce altădată împodobeau monumentul de pe deal. Grație lui Rădulescu și echipei sale, Monumentul Triumfal a fost reconstituit la dimensiuni originale și se impune prin armonie, dimensiuni și prin acuratețea execuției tehnice. Reliefurile de pe reconstituire sunt copii foarte bine executate după cele create în urmă cu aproape două milenii.



Era necesară această reactualizare de... date pentru a înțelege mai bine de ce publicistul Ioan Adam, în monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, avea să scrie cu atâta tristețe despre cel mai important obiectiv istoric al Constanței.
 

„Pe podişul cel mai ridicat din partea de jos a Dobrogei, în mijlocul singurătăţii şi muţeniei, se vede înegrind de departe trunchiul desgolit şi
sgrunţuros al trofeului ridicat de Traian, pentru premărirea victoriilor contra Geţilor şi Dacilor.
Până mai deunăzi, ruina aceasta a trofeului era învelită de-o movilă, făcută de spulberăturile vânturilor şi ascunsă după tufişuri de peri sălbateci şi de măcieşi. S'ar fi părut că barbaria şi paraginea, ruşinate şi invidioase, s'au grăbit s'acopere şi să dosiască urmele primelor stăpâniri, ca să nu se mai ştie că pe-acolo a fost viaţă şi lumină o-dată.

Neamurile proaste și bisnice, cari au dat în urmă peste ruina aceasta mută şi neînţeleasă, au rămas uimite, ca în faţa unei minuni, care întrece puterea oamenilor şi atunci au crezut-o rămasă din vremea giganţilor. Turcii i-au zis Adam-Clissi, adică biserica omului, închipuindu-şi că înseamnă cu acest nume mistic, începuturile legendare, când omul se întrecea cu natura în creaţiune.
Turcii au bătut de multe ori cu tunurile în movila legendară, ca s'o desfacă şi să scoată din ea comori presupuse.

Încercarea tuturor a fost însă zadarnică, căci nu era chip să se sfărâme zidul acela masiv, încremenit acolo ca o înfruntare a soartei, legat pentru vecie în mortarul roman. Şi atunci se mulţumiau să ia numai pietre cioplite şi lespezi de marmură cu inscripţiuni, pe care le duceau la Constantinopole şi de acolo în toate părţile lumii, înstrăinând astfel treptat cele mai de preţ podoabe ale trofeului. 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

După barbaria altora, a venit pe urmă şi necuviinţa noastră. S'a luat multă vreme piatră din monument, pentru şosele şi construcţiuni. Un prefect de pe vremuri, a vrut chiar să legalizeze acest furt păcătos, cerând ministerului voe ca să exploateze piatră dela Adam-Clissi, pentru trebuinţele judeţului.
Aceasta era isprava urmaşilor, după opera trudnică a strămoşilor ...
Trofeul dela Adam-Clissi, ascuns sub o movilă enigmatică, a rămas o taină pentru toate vremile din urmă. Cei câţiva învăţaţi, care-l văzuse din treacăt, pe la jum·ătatea secolului nostru, ' se întrec în dibuiri şi presupuneri.
Tocmai în 1882, când d. Tocilescu curăţe crângul şi desveleşte pământul potmolit de vânturi, se descopere ruina trofeului, în toată măreţia şi evocaţiunea trecutului. Pustiul dinprejur, rămâne şi el înfiorat şi mut, în faţa acestei apariţiuni antice, care aminteşte gloria şi trăinicia vremilor dedemu!

Chestiunea monumentului dela Adam-Clissi, nu s'a limpezit încă în totul de către arheologi. In jurul originei lui s'a dat o luptă eroică şi părerile au rămas împărţite. Tot greul problemei, stă în lipsa absolută a oricărei indicaţiuni istorice, căci nu s'a scris nimic în această privinţă, de către cronicarii timpurilor. Se vede că trofeul eră aşa de îndepărtat de lumea învăţaţilor, atât de vârât în barbarie şi pustiu, că n'a fost văzut şi cunoscut decât de militarii cari luptau în părţile acelea.
S'a întâmplat apoi, devastarea barbarilor vechi şi celor moderni, cari au sfărmat şi furat rămăşiţele de preţ şi cari ar fi putut limpezi de la început chestiunea. Cele câteva fragmente de inscripţiuni, încurcase mai mult părerile, decât să le împace.
După studii îndelungate şi discuţiuni între savanţii lumei, problema pare a se deslega, întregindu-se astfel câteva capitole noui de istorie, cari nici nu
se bănuiau”.

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală Pe drumul lui Adam-clisi prin Medgidia altui secol

#DobrogeaDigitală Legenda „Mamaei” povestită de un turc care rupea românește

#DobrogeaDigitală La Vii e loc de odihnă și destindere sufletească

#DobrogeaDigitală Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

#DobrogeaDigitală La Tekir-ghiol vine lumea pentru toate bolele

#DobrogeaDigitală O legendă a Tekir-Ghiolului povestită acum 100 de ani