Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:08 19 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

20 Feb, 2019 00:00 879 Marime text
Deşi a trăit doar 24 de ani, fiind răpus de o răceală contractată în munca sa de documentare, Stan Greavu Dunăre a reuşit să-şi eternizeze personalitatea şi să rămână în memoria dobrogenilor cu lucrarea sa de cercetare intitulată „Bibliografia Dobrogei”, pe care o puteţi lectura în varianta digitală în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa.
 
 
 
Pe 5 aprilie se împlinesc 114 ani de la naşterea sa. Iată ce amintiri rememorează fratele său, Vasile Greavu: „Tatăl nostru era din Topârcea, satul bunicului lui Topârceanu, mama se născuse la Burdujani. Au venit în Dobrogea după 1878, li s-a dat pământ şi n-au mai plecat. Tata avea 15 ani când a venit oier la alde Şerbănescu din Seimeni. La 17 ani a «furat-o» pe mama. Naş le-a fost primarul din sat. Şi-a sporit gospodăria cu oi multe. Mama a avut 12 copii. Pe unii i-a secerat moartea repede. Am rămas: cel mare, Anton - grefier, Petre - cizmar cu atelier în Cernavodă, Stan a fost al treilea, apoi eu, Vasile, ultimul. Am avut şi o soră Maria, în Cernavodă, dar a murit de curând”.
 
Temerara întreprindere a lui Stan Greavu-Dunăre a rămas fără precedent până în prezent. Pentru a scrie bibliografia Dobrogei a colindat peste 100 de sate dobrogene, încercând să afle de la bătrânii satului totul despre fiecare comunitate dobrogeană în parte.
 
În 1928, Greavu pleacă la Bucureşti, se încadrează muzeograf la Muzeul de Etnografie, iar lucrarea căreia îi închinase tinereţea „Bibliografia Dobrogei” de la anul 425 î.e.n. până în 1928 e.n. este prezentată de prof. George Vîlsan în şedinţa Academiei de la 6 iulie 1928. În acelaşi an, lucrarea este tipărită în „Memoriile secţiuni istorice”.
 
„A fost şi ziarist fratele meu, Stan. În Bazargic a tipărit «Santinela Română», în Cernavodă scria pentru toate foile locale, la Constanţa trimitea articole la «Straja Dobrogei». Scria şi la «Dobrogea Jună» pe vremea când apărea jumătate românească, jumătate bulgărească, la «Marea Neagră». Prietenii săi cei mai buni erau la Constanţa: Dumitru Chirilă, Alexandru Zavrigeanu din Siliştea, Ionel Prună. Jucau piese de teatru, recitau. Era grozav în toate” (Vasile Greavu, fratele lui Stan Greavu-Dunăre).
 
Cea mai importantă „recomandare publică” îi este oferită lui Stan Greavu-Dunăre de marele Tudor Arghezi, care publică, în 1928, în Revista „Bilete de papagal”, articolul intitulat „O albină într-un pustiu”: „…Un tânăr drumeţ, negricios şi simpatic, purtătorul unui ghiozdan umflat şi al unui costum aproximativ. În satul în care ajunge, îşi deschide ghiozdanul, îşi scoate plaivazul şi din casă în casă cercetează amintirile locuitorilor bătrâni. Din 200 de localităţi câte are Dobrogea nouă, drumeţul a străbătut o sută şi a schiţat o sută de monografii rapide, stabilind originile, succesiunile şi caracterul naţional al punctului vizitat, legalizate prin semnăturile bătrânilor localnici”.
 
Asemeni marilor genii, Stan Greavu-Dunăre se stinge din viaţă extrem de prematur, la vârsta de numai 24 de ani. Pe 10 Mai 1929 este răpus de o răceală contractată în una dintre deplasările sale etnografice în Basarabia.
 
„Albina dobrogeană”, bibliograful şi etnograful Stan Greavu-Dunăre, îşi doarme somnul de veci în curtea bisericii din Seimeni Mari, vizavi de casa în care s-a născut.
 
Sursă text: primaria-cernavoda.ro
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii