#citeşteDobrogea: Pe vremea când românul lucra „pentru fericirea lui şi a neamului românesc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:14 20 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Pe vremea când românul lucra „pentru fericirea lui şi a neamului românesc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

14 Apr, 2018 00:00 869 Marime text
Spre deosebire de voluminoasele manuale a căror „buche“ o au de parcurs astăzi profesorii, micuţul manual de „Geografia judeţului Constanţa şi cu generalităţi asupra României“, alcătuit de institutorii D. Bujilă şi M. Mitache la 1911, cu ale sale 103 pagini, condensează informaţia, cel mai probabil dezvoltată apoi la clasă.
 
Şi, cu toate acestea, noţiunile sunt foarte clar şi precis descrise. Pentru copiii din clasa a II-a, în trimestrul III era prevăzută predarea „Împărţirii României“, în cele patru mari părţi: România din dreapta Oltului (Oltenia); România dintre Olt şi Milcov (Muntenia); România dintre Milcov şi Prut (Moldova); şi România dintre Dunăre şi Mare (Dobrogea). „Astăzi, însă, românii nu întrebuinţează numirile de Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea decât atunci când învaţă Istoria sau povestea neamului nostru“.
După care sunt luate şi descrise în parte, fiecare cu judeţele sale.
 
Evident, ne-am oprit la România dintre Dunăre şi Mare, care „este încinsă la Apus şi Nord de apele Dunării, la Răsărit de Marea neagră şi la Miazăzi se întinde până la o linie, prin bună înţelegere, ce pleacă de la Ostrov şi merge la Marea Neagră mai jos de Mangalia. Pământul acestei părţi de ţară este mai mult deluros, muntos în câteva locuri şi şes în partea de mijloc. De-a lungul Dunării şi Mării Negre sunt multe lacuri şi bălţi întinse“.
 
Din capitolul „Sinteza întregii Românii“, aflăm că, la vremea aceea, ţara noastră se întindea pe 13 milioane de hectare „şi locuiesc întrânsa aproape 6 milioane şi jumătate de suflete“, iar cele patru părţi cuprindeau 32 de judeţe, cele mai multe, 13, existând în Moldova.
 
Ultimul capitol, „Avuţiile României“, ne trimite cu gândul la vremurile în care „ceea ce-i prisoseşte românului din cereale le vinde la oraşe, gări şi porturi - şi neguţătorii le trimit în alte ţări. Grâul, porumbul, orzul şi ovăzul din România sunt mult căutate în ţările Apusului“. (...) „Şi tot românul luminându-şi mintea prin învăţătură de carte, alegându-şi o meserie, muncind cu pricepere şi învăţând a-şi cunoaşte bine ţara, lucrează pentru fericirea lui şi a neamului românesc“.
 
Puteţi răsfoi virtual acest manual la secţiunea „Cărţi despre Dobrogea“, AICI


Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii