Dosar pentru recalcularea pensiei militare la Curtea de Apel Constanța De ce a pierdut pe fond un fost șef de la Penitenciarul Poarta Albă (MOTIVARE)
Dosar pentru recalcularea pensiei militare la Curtea de Apel Constanța: De ce a pierdut pe fond un fost șef de
17 Nov, 2026 17:00
ZIUA de Constanta
100
Marime text
100
Marime text

- Sali Atila a arătat că a beneficiat de o majorare de 50% pentru executarea de lucrări de excepție sau misiuni speciale, însă plata acesteia a fost realizată eronat, ținându-se cont de salariul de funcție plafonat pentru luna decembrie 2018, nu de solda lunară de funcție în plată
Sali Atila, agent șef principal de poliție la Penitenciarul Poarta Albă, încearcă să obțină recalcularea cuantumului pensiei militare de stat. În noiembrie 2025, el a deschis un proces împotriva fostului angajator și Casei de Pensii sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, iar în prezent, speța este la Curtea de Apel Constanța, în faza de recurs.
Pe fond, Tribunalul Constanța a reținut în raport cu Penitenciarul Poarta Albă că acțiunea bărbatului este prescrisă, iar cea în raport cu Casa de Pensii a MAI este prematură.
Revenind la recurs, Curtea de Apel Constanța încă nu a înaintat un termen de judecată.
Pretențiile lui Sali Atila
În cererea de chemare în judecată depusă pe biroul Tribunalului, reclamantul a solicitat următoarele:
- obligarea pârâtei Penitenciarul Poarta Albă la recalcularea majorării de 50% acordată pentru executarea de lucrări de excepție sau misiuni speciale conform art. 15 alin. 1 din Anexa VI la Legea cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, raportat la salariul de funcție în plată în perioada de referință 01.10.2020-31.03.2021 și la plata diferențelor de drepturi bănești rezultate din recalcularea acestui drept, drepturi actualizate cu rata inflației şi dobânda legală, calculate de la data exigibilității sumelor până la data plății efective;
- obligarea acesteia la eliberarea unei noi adeverințe privind Situația veniturilor lunare realizate, care să cuprindă veniturile pentru perioada 01.10.2020-31.03.2021, recalculate conform petitului 1 și la actualizarea fișei de pensie corespunzătoare acestei adeverințe, pe care să o înainteze neîntârziat Casei sectoriale de pensii în vederea revizuirii drepturilor de pensie;
- obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI la emiterea unei decizii de revizuire a cuantumului pensiei militare de stat conform art. 65 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi la plata diferențelor de drepturi rezultate în urma revizuirii;
- Obligarea Pârâtei la plata cheltuielilor de judecată (onorariu avocat)
Ulterior, a revenit cu o cerere completatoare prin care a solicitat repunerea în termenul de prescripție cu privire la reclacularea majorării cu 50%, motivând că nu avea cunoștință de algoritmul de calcul utilizat de aplicația MAISAL, menționând că fluturașii de salariu au cuprins informații insuficiente.
Cum s-a ajuns la eroarea de calcul
Sali Atila a arătat că a beneficiat de o majorare de 50% pentru executarea de lucrări de excepție sau misiuni speciale, însă plata acesteia a fost realizată eronat, ținându-se cont de salariul de funcție plafonat pentru luna decembrie 2018, nu de solda lunară de funcție în plată.
A susținut că acest calcul greșit a impactat negativ cuantumul pensiei și l-a obligat la efectuarea de demersuri pentru remediere.
Pretențiile sale au fost întemeiate pe o decizia a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că majorarea pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale nu este inclusă în categoria elementelor supuse plafonării la nivelul lunii decembrie 2018, deoarece nu are regimul juridic al unui spor și nu reprezintă un element salarial distinct de solda de funcție.
A mai precizat că, în lipsa unui proiect legislativ de corecție, singura cale ce i-a rămas a fost cea judecătorească.
„A relatat că demersurile de soluționare amiabilă, întreprinse atât de către sindicat, cât și personal, au eșuat din cauza răspunsurilor ambigue primite de la Ministerul Afacerilor Interne și de la pârât. Potrivit reclamantului, termenul de prescripție nu a curs până la data cunoașterii erorii, aceasta fiind constatată abia odată cu pronunțarea deciziei ICCJ din noiembrie 2024. De asemenea, a solicitat actualizarea drepturilor bănești prin acordarea daunelor moratorii, a dobânzii legale și a actualizării cu rata inflației, invocând art. 1535 din Codul Civil și OG nr. 13/2011, pentru a asigura repararea integrală a prejudiciului suferit”, s-a reținut în motivarea magistraților.
Prescripția invocată de fostul angajator
Prin întâmpinare, Penitenciarul Poarta Albă a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, susținând că pretențiile materiale mai vechi de 3 ani sunt prescrise.
Pârâta a arătat că raportat la prezenta speță, înregistrată în noiembrie 2025 pe rol, toate pretențiile care preced luna noiembrie 2023 sunt prescrise.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că, în perioada invocată de către reclamant, majorarea de până la 50% a fost calculată și acordată temeinic și legal, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin OMJ nr. 820/C/2015 și actele normative subsecvente care au prelungit aplicarea acestora.
Acțiune prematură
Cealaltă pârâtă a invocat prematuritatea acțiunii, argumentând că solicitarea reclamantului privind emiterea unei noi decizii de pensie depinde de recalcularea unor elemente salariale. Pârâta a susținut că obligația de a revizui drepturile de pensie nu s-a născut deoarece nu a fost întocmită și transmisă o nouă situație actualizată a soldelor sau salariilor lunare brute realizate la funcția de bază. În consecință, pârâta a considerat că acțiunea este prematură deoarece reclamantul nu a justificat un drept actual, chemarea în judecată devenind justificată doar în cazul în care pârâta ar fi refuzat să valorifice o astfel de situație a soldelor conform legii.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că decizia de pensie a reclamantului a fost emisă legal, în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 223/2015, prin aplicarea algoritmului prevăzut pentru determinarea pensiilor brute și nete.
Deficiențe ale aplicației
În cererea completatoare, reclamantul a relatat că pârâtele au recunoscut eroarea de calcul, însă au invocat deficiențe ale aplicației informatice, solicitând amânarea corecției programului sau alborarea unui proiect de act normativ pentru stabilirea unui mecanism procedural unitar.
Totodată, s-a menționat că proiectul de act normativ menționat nu a fost finalizat în procedura legislativă, fiind blocat la nivelul Camerei superioare, situație care a determinat reclamantul să se adreseze instanței de judecată.
În opinia reclamantului, recunoașterea erorii de calcul atrage suspendarea cursului prescripției, în temeiul art. 2532 pct. 5 din Codul civil, deoarece debitorul a ascuns deliberat creditorului existența datoriei.
Concluzia Tribunalului Constanța
Față de Casa de Pensii a MAI, instanța a constatat că solicitarea reclamantului privind emiterea unei decizii de revizuire a pensiei este premature, deoarece o astfel de revizuire presupune parcurgerea prealabilă a procedurii administrative și existența unei fișe de pensie actualizate emise de fostul angajator, dreptul la acțiune nefiind născut în lipsa unui refuz explicit sau implicit al casei de pensii pe o cerere prealabilă de recalculare a pensiei.
În legătură cu cererile în contradictoriu cu Penitenciarul Poarta Albă, magistrații au reținut că drepturile salariale pretinse, aferente perioadei 01.10.2020 – 31.03.2021, sunt supuse unui termen de prescripție de 3 ani. Termenul s-a împlinit la data de 14 aprilie 2024, anterior introducerii acțiunii din noiembrie 2025.
Instanța a arătat că publicarea actelor normative în Monitorul Oficial prezumă cunoașterea acestora, iar decizia ÎCCJ nu constituie un motiv întemeiat de repunere în termenul de prescripție, reclamantul având posibilitatea de a-și verifica drepturile salariale încă de la data scadenței.
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Admite excepţia prematurităţii capătului de cerere privind obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei decizii de revizuire a cuantumului pensiei militare de stat şi la plata diferenţelor aferente actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală. Respinge acest capăt de cerere formulat de reclamantul Sali Atila în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ca prematur formulat. Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtul Penitenciarul Constanţa – Poarta Albă. Respinge pretenţiile formulate de reclamantul Sali Atila în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Constanţa – Poarta Albă, ca prescrise. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 22.09.2026.
Document: Hotarâre 1147/2026 22.09.2026”
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Doi reclamanți au pierdut procesul cu Penitenciarul Poarta Albă pentru recalcularea salariului. În cauză a intervenit prescripția
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


