Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:49 19 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Parlamentul European va monitoriza atent eolienele din Dobrogea

ro

26 May, 2012 01:51 2036 Marime text
08_eoliene.jpgComisia de Petiţii din Parlamentul European a făcut, pe 24 şi 25 noiembrie 2011, o vizită în România pentru a verifica mai multe aspecte semnalate în diverse petiţii. Printre acestea se afla şi problematica parcurilor eoliene din Dobrogea. Mai multe ONG-uri au reclamat dezvoltarea haotică a parcurilor eoliene din zona Dobrogei. În petiţie, se solicită suspendarea/stoparea tuturor activităţilor şi a eliberării autorizaţiilor de construire pentru parcurile eoliene până la realizarea unui raport strategic de mediu.

Delegaţia a fost compusă din Erminia Mazzoni (PPE, Italia), Zoltán Bagó (PPE, Ungaria), Inés Ayala Sender (S&D, Spania), Csaba Sándor Tabajdi (S&D, Ungaria), Roger Helmer (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, Marea Britanie), Gerald Häfner (Grupul Verzilor, Germania), Nikolaos Salavrakos (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, Grecia), precum şi parlamentarii din România care sunt membri ex officio ai delegaţiei Comisiei pentru petiţii, Elena Băsescu (PPE, România), Cristian Dan Preda (PPE, România),Victor Boştinaru (S&D, România), Adina-Ioana Vălean (ALDE, România) şi a fost condusă de Erminia Mazzoni (PPE, Italia), preşedintele Comisiei pentru petiţii.
Într-un raport preliminar al Comisiei de petiţii, întocmit în urma vizitei în România, se spune că petiţionarii au adus acuzaţii serioase privind distrugeri ireversibile ale mediului cauzate de numărul mare de turbine eoliene în Dobrogea. Autorităţile române, printre care fostul prefect Claudiu-Iorga Palaz şi Cristian Apostol, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului (pe atunci), au asigurat delegaţia că legislaţia în domeniu a fost respectată şi că toţi specialiştii au fost consultaţi, energiile regenerabile fiind o opţiune viabilă pentru reducerea emisiilor de CO2. Apostol a subliniat chiar că numai 400 de turbine sunt operaţionale sau în curs de construire.

Concluzii... neconcludente

Petiţionarii susţineau că aproximativ 4.000 de turbine au fost propuse pentru zona Dobrogei, fiind în proiect sau în faza de construire. Eu au mai reclamat că procedurile de avizare au fost instrumentate neprofesional sau că unele construcţii au fost iniţiate ilegal. Fostul prefect Claudiu-Iorga Palaz a informat Comisia că este una dintre politicile guvernamentale cea de a atrage fonduri private, de a reînnoi infrastructura şi de a investi în energii regenerabile. El a subliniat importanţa investiţiilor şi a bunei cooperări cu investitorii, mai ales în aceste momente de dificultate financiară. Mai mult decât atât, Palaz a reamintit că s-au făcut dezbateri cu investitorii, la care au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi că cele mai importante criterii pentru alegerea amplasamentelor pentru parcurile de eoliene au fost puterea vântului şi apropierea de drumuri. Concluziile delegaţiei au fost destul de neclare.

Raportul preliminar al Comisiei de Petiţii din cadrul parlamentului European

Deşi folositoare, vizita nu a fost complet concluzivă, spune documentul, din cauza faptului că migraţia păsărilor se finalizase şi pentru că problemele logistice i-au împiedicat pe membrii comisiei să petreacă mai mult în siturile eoliene pe care le-au vizitat. Comisia spune însă că va studia şi va monitoriza îndeaproape problematica eolienelor din Dobrogea. ONG-urile de mediu au iniţiat de ceva vreme demersul privind eolienele dobrogene. Cu o expansiune demnă de invidiat, afacerile cu energii regenerabile au atins cifre pe care nimeni nu le-ar fi crezut veridice în anii din urmă. Petiţia ajunsă la Parlamentul European este semnată de Societatea Ornitologică Română şi de Coaliţia pentru Natura 2000. SOR este una dintre puţinele organizaţii care au urmărit şi au analizat constat procesul de dezvoltare a parcurilor eoliene în Dobrogea, precum şi în restul ţării.

Ce spun petiţionarii

Petiţia ONG-urilor spune că 60-70% dintre turbinele din Dobrogea sunt situate în interiorul sau în apropierea siturilor Natura 2000. De asemenea, se arată că autorităţile române nu au reuşit să creeze un raport strategic de mediu. În petiţie, se solicită suspendarea/stoparea tuturor activităţilor şi a eliberării autorizaţiilor de construire pentru parcurile eoliene până la realizarea unui raport strategic de mediu. Se vorbeşte despre impactul strategic al parcurilor eoliene în ROSPA0073 Măcin - Niculiţel şi ROSCI0123 Munţii Măcinului, dar şi investigaţii preliminare cu privire la impactul parcurilor eoliene în ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoe, ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stape Casimcea şi ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean. Ong-iştii recunosc însă că judeţul Tulcea este mai afectat decât judeţul Constanţa. Ornitologul Marina Cazacu spune că în Dobrogea există proiecte ce însumează 4.000 de turbine eoliene, un număr mult prea mare pentru o zonă atât de restrânsă. „Scopul nu este să stopăm aceste investiţii, ci dezvoltarea lor haotică", spune dr. Cazacu. Potrivit reprezentanţilor SOR, petiţia nu se referă la un proiect anume, ci este concentrată pe impactul cumulativ al tuturor parcurilor eoliene asupra reţelei de arii Natura 2000. „Directivele Habitate şi Păsări nu interzic construirea unor astfel de investiţii în siturile Natura 2000. În acelaşi timp, conform Directivelor, statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a nu fi afectate aceste situri ireversibil şi pentru a se păstra sau îmbunătăţi statutul lor de conservare. Analizând documentele oficiale de interes public din cadrul APM-urilor, s-a constatat că în toată ţara sunt propuse spre construire aproximativ 8.000 de turbine eoliene, dintre care 4.000 pe teritoriul Dobrogei. Din totalul celor 4.000, peste 1.500 de turbine sunt în interiorul sau în vecinătatea siturilor Natura 2000. De asemenea, este important de ştiut că peste 500 de turbine eoliene sunt propuse a fi construite la limita sau chiar în interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. De asemenea, analizând studiile de evaluare a impactului asupra biodiversităţii, s-a constatat că majoritatea au o calitate ştiinţifică redusă, lipsesc o serie de date, spre exemplu lista completă de specii de păsări observate în teren, date privind prezenţa liliecilor, date privind distribuţia habitatelor şi în special a habitatelor prioritare, analiza impactului cumulativ, metodologia de lucru folosită în teren etc", a declarat Marina Cazacu, Danube Casework Officer în cadrul SOR. Aceasta a mai precizat că, de-a lungul timpul (aproximativ trei ani), aceste probleme au fost aduse în faţa autorităţilor de mediu, dar până în prezent nu s-a luat nicio măsură necesară. Prin urmare, ONG-urile implicate au decis să apeleze la Comisia şi la Parlamentul European. Una dintre acţiunile urgente care trebuie luate sunt să se realizeze unui Studiu Strategic de Evaluare a Mediului, inclusiv evaluarea adecvată, pentru toată Dobrogea.

În urma acestui studiu, să se producă o hartă senzitivă pentru Dobrogea, care să indice zonele unde să se permită construcţia parcurilor eoliene şi unde nu. ONG-urile mai cer să se realizeze un studiu complex asupra speciilor de lilieci. În foarte puţine studii de evaluare a impactului asupra mediului sunt menţionate aceste specii de mamifere, dar şi un studiu de cartare a habitatelor prioritare în Dobrogea. Aceste habitate prioritare sunt deja fragmentate puternic. Construirea unui număr mare de turbine pe acestea va conduce la degradarea şi fragmentarea mai pronunţată a habitatelor, poate chiar la dispariţia lor din unele zone. Mai este solicitată realizarea unui studiu complex asupra migraţiei păsărilor, având în vedere că zona Dobrogea face parte din culoarul de migraţia Via Pontica. Noţiunea de culoar de migraţie înseamnă că toată zona respectivă este folosită pentru migraţie de diferite specii de păsări. Exemplu: păsările migrează în funcţie de necesităţile zilnice ale fiecărei specii. Unele migrează deasupra zonelor acvatice, unde se pot hrăni şi odihni, altele pot migra deasupra zonelor agricole sau pajiştilor, spre exemplu răpitoarele folosesc ca teritorii de hrănire diferite pajişti sau păşuni, gâştele care iernează la noi folosesc terenurile agricole pentru hrană etc. Migraţia păsările este un fenomen complex şi nu se rezumă nicidecum la trasarea unor linii continue pe o hartă, aşa cum s-a observat că se face în cadrul studiilor de evaluare a impactului asupra mediului realizate pentru aproape majoritatea parcurilor eoliene.

Ti-a placut articolul?

Comentarii