Cu bulina roşie Lista imobilelor din judeţul Constanţa care ar putea cădea în cazul unui seism puternic (document)

Duminică dimineaţa, la ora 04.37, în Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudine 5.5. Seismul s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri, fiind simţit la Bucureşti, Constanţa, Chişinău. „A fost un cutremur vrâncean de magnitudine moderată, care apare cu o frecvenţă de doi - cinci ani. Este un cutremur care era de aşteptat să apară în zona Vrancea, statistic vorbind. Este cel mai mare cutremur din Vrancea din 2009, au mai fost şi în 2005 două cutremure şi în 2004", a precizat directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian. Legat de producerea unui cutremur puternic, asemănător celui din 1977, directorul INFP a declarat că „nu putem şti niciodată ce se întâmplă cu pământul, dar probabilitatea de a se produce o catastrofă e foarte mică. Nu avem niciun indiciu în acest sens. Un cutremur mare precum cel din Vrancea ar trebui să apară pe o falie care să activeze pe o suprafaţă foarte mare, ceea ce nu se întâmpla".
 
În contextul acestui seism, constănţenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic au de ce să-şi facă griji. Pe lista clădirilor de locuit expertizate tehnic din judeţul Constanţa, publicată pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, se regăsesc 69 de imobile cu risc seismic din municipiul Constanţa, Hârşova, Cernavodă, Mangalia, Medgidia şi Năvodari, pentru care au fost realizate expertize de către specialişti. În cazul clădirilor incluse în această listă au fost întocmite şi o serie de recomandări. Astfel, în cazul clădirilor cu risc seismic ridicat (II şi III) se recomandă consolidări sau demolări în funcţie de rezultatele expertizelor. Potrivit listei, în oraşul Hârşova, imobilul care prezintă risc seismic de gradul I este situat pe strada Plantelor. Imobilul a fost construit în anul 1968 şi are 60 de apartamente. În Cernavodă sunt două imobile, care se încadrează în risc seism de gradul I şi II. În Mangalia au fost înregistrate şase blocuri care se încadrează gradului de risc seismic II. Aceste se află pe străzile Delfinului, Matei Basarab (două blocuri), Mihai Viteazu şi Oituz. Pe listă se regăsesc şi şase blocuri de locuit din Mangalia, care sunt situate pe străzile: Independenţei (94 clădiri), Podgoriilor şi Vânătorilor. În Năvodari există un singur imobil cu risc seismic de gradul I, situat pe strada Şcolii.

Cele mai multe se află în municipiul Constanţa – 53. Acestea se află pe străzile: Arhiepiscopiei (două imobile), Aristide Karatzali (propus pentru demolare), Callatis (două imobile, unul dintre ele propus pentru demolare), Chiliei, Constantin Brătescu, Petre Romulus, Cuza Vodă (două imobile), Dimitrie Cantemir (propus pentru demolare), Dragoslavelor, Ferdinand, General Manu (două imobile), George Enescu (două imobile),Griviţei (două imobile), I.G. Duca (două imobile), Ilarie Voronca, Ion Corvin, Jupiter (trei imobile, unul dintre ele propus pentru demolare), Kricor Zambaccinan (monument de arhitectură, risc de gradul II), Mercur (două imobile), Mihai Viteazu, Mihail Kogălniceanu (patru imobile), Mircea cel Bătrân, Nicolae Titulescu (două imobile), Răscoalei, Revoluţiei (două imobile), Ştefan cel Mare, Sulmona, Tomis (şase imobile, dintre care două propuse pentru demolare), Traian (trei imobile, două propuse pentru demolare), Vântului şi Vasile Canarache. Majoritatea dintre ele au fost construite în anii 1896 – 1948.