Cuget Liber Imnul Festivalului Mamaia, inspirat din prohodul Operei constantene

După ce, în urmă cu puţin timp, Consiliul Judeţean a desfiinţat Opera, pentru a nu văduvi constănţenii de muzică, şefii culturii din oraşul de la malul mării s-au gândit să organizeze şi în anul de criză 2010 Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia.

Cu acest prilej, la sediul Consiliului Judeţean de pe strada Petru Rareş a avut loc, ieri, o conferinţă de presă, susţinută de the one and only Cristian Zgabercea, preşedintele Fundaţiei Fantasio, prin care Consiliul Judeţean organizează Festivalul Mamaia.

Anul acesta, evenimentul nu va mai fi difuzat de TVR, organizatorii semnând un acord cu o societate de transmisie din Bucureşti, Studio Video Art, care va ridica semnalul TV. Televiziunile care vor dori să preia momente sau chiar festivalul integral vor putea solicita acest lucru organizatorilor, iar ei le vor pune la dispoziţie parametrii sateliţilor de unde vor putea recepţiona semnalul festivalului, gratuit. „În felul acesta, toate televiziunile vor putea prelua momente, seri, secvenţe sau festivalul în întregime, în aşa fel încât să nu mai fie un public îngust. Cred că e cea mai bună metodă pentru un festival aniversar”, susţine Zgabercea.

El a mai anunţat că intenţionează să includă în preţul biletului de acces la eveniment un CD cu şlagărele care au fost lansate în cadrul Festivalului Mamaia, de-a lungul timpului. Totodată, Zgabercea a precizat că nu a fost stabilită încă lista artiştilor care vor susţine recitaluri, aceasta urmând să fie pusă la punct în funcţie de buget. Orchestra festivalului va fi asigurată de instrumentişti din Constanţa şi din Bucureşti. În ceea ce priveşte prezentatorii festivalului, deocamdată singurul propus este Aurelian Temişan.

Ca şi în anii trecuţi, preşedintele juriului va fi Mădălin Voicu, alături de el urmând să noteze evoluţiile scenice ale participanţilor Andrei Tudor, Adrian Romcescu, Viorel Gavrilă, Corina Chiriac, Dana Dorian, Titus Andrei, Florin Ochescu, Berti Barbera şi alţii.

Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia se va desfăşura în perioada 26-29 august, la Teatrul de Vară Soveja din Parcul Tăbăcărie şi va fi urmat, pe 1,2 şi 3 septembrie, de Festivalul Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc.

Festivalul Mamaia e mai şmecher decât Opera

În ceea ce priveşte bugetul, festivalul se bazează pe „promisiuni”, aşa cum anunţă Zgabercea. Astfel, organizatorii nu cer banii înainte, însă au certitudinea că fondurile vor fi alocate şi anul acesta de Consiliul Judeţean. „Nu există bugetul deocam-dată, mergem în faţa lui. Festivalul se face şi datorită sprijinului Ministerului Turismului. Într-un fel sau altul, am reuşit să obţinem nişte promisiuni care în curând sper să se concretizeze cu nişte fonduri minime necesare celor două festivaluri, Mamaia Uşoară şi Mamaia Populară. Vom primi bani de la CJC, ca să plătim datoriile pe care le-am făcut până acum. Probabil că bugetul trebuie să ajungă în jur de 15 miliarde lei vechi”, a făcut calculele Cristian Zgabercea. Un buget aproa-pe dublu faţă de cel alocat pe 2010 Muzeului de Artă sau Teatrului pentru Copii şi Tineret. La această sumă se adaugă şi 5-7 miliarde, necesare Festivalului Mamaia Folclorică.

Zgabercea a ţinut cu tot dinadinsul ca tradiţia de 40 de ani a Festivalului Mamaia să nu fie întreruptă, deşi, pe 15 iulie, consilierii judeţeni desfiinţau Opera, o instituţie cu o istorie şi mai îndelungată, de 53 de ani:

„Am avut tenacitatea să ne zbatem să nu rupem tradiţia de 40 de ediţii a Festivalului Mamaia”, susţine Zgabercea. Tenacitatea CJC nu s-a manifestat, însă, în cazul instituţiilor de cultură, comasate, redenumite, reorganizate şi desfiinţate de când gaşca actuală e la putere.

Tocmai pentru a afla de ce această tenacitate supurează doar în cazul unor astfel de evenimente, l-am întrebat pe Cristian Zgabercea dacă Festivalul Mamaia e mai important decât Opera. Răspunsul în cele ce urmează: „Fiecare are importanţa lui. Festivalul Mamaia e o manifestare pe care Constanţa o face din 1963, şi opera e din 1958, deci sunt aproape de aceeaşi vârstă, dar au specific diferit. Mamaia e un eveniment care promovează întreaga suflare din Constanţa, opera e o instituţie care ar trebui menţinută. De ce nu e menţinută? Citiţi Ordonanţa 63”. Aceeaşi ordonanţă invocată de la începutul apocalipsei culturale din Constanţa, aceeaşi placă neconvingătoare pe care CJC o foloseşte până la ridicol, şi în spatele căreia se află dezinteresul crunt faţă de conservarea instituţiilor culturale din Constanţa.

Buget de 15 miliarde la Mamaia, salariu «canci» la Operă

În tot acest timp de zbateri organizatorice pentru Festivalul Mamaia, angajaţii Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” (TNOB) au primit, pe 16 iulie, doar o diferenţă de aproape 50 la sută din restanţa pe luna iunie, după ce, pe 12 iunie, primiseră 30 la sută din salariu. Nici vorbă, însă, să încaseze banii pe şomajul tehnic aferent lunii iulie.

Întrebându-l pe Zgabercea cum pentru Festivalul Mamaia există bani, dar nu şi pentru TNOB, el ne-a răspuns: „Şi eu m-am întrebat chestia asta. S-au dat banii pentru şomajul tehnic, depinde cum îşi consumă teatrul banii”.

În cadrul conferinţei, Zgabercea a mai anunţat că luni, 23 august, ora 13, în Aula Bibliotecii Judeţene, va avea loc o şedinţă de consiliu în care se va discuta din nou situaţia instituţiilor de cultură din Constanţa, din personalul cărora se vor face reduceri „conform Ordonanţei 63”: „Din fiecare instituţie se va tăia un număr de oameni până la numărul prevăzut de ordonanţă, şi n-o să mai funcţioneze niciuna”, asigură Zgabercea.

Justificând desfiinţarea Operei, şeful culturii constănţene susţine că a păstrat orchestra pentru a avea o bază în cazul în care se va decide începerea unei stagiuni sau punerea în scenă a unor spectacole de operă: „Am păstrat două şi cele mai importante secţii, orchestra şi baletul lui Danovski pentru că era unicul din ţară. Şi sacrificam, în acel moment, corul şi nişte solişti tineri care aveau timp să revină şi să cânte, pentru că doar 2-3 solişti sunt de mare experienţă. Baza unui teatru de operă este orchestra. Dacă nu ai orchestră, nu poţi să cânţi. Sunt sute de teatre de operă în lumea asta care n-au niciun solist angajat. Soliştii pot veni pe contract din toată Europa”, consideră Zgabercea.

În şedinţa de luni, el va propune o altă restructurare a angajaţilor din instituţiile de cultură, pe care le va aduce la stadiul în care nu vor mai putea funcţiona, aşteptând, probabil, ca acestea să se auto-desfiinţeze: „Balet în Constanţa şi în România

n-o să mai vedeţi niciodată ca baletul lui Danovski, pe care îl vom desfiinţa (Zgabercea pare să nu-şi aducă aminte că Teatrul de Balet „Oleg Danovski” a fost desfiinţat şi comasat încă din 2004, de când cultura a intrat sub pulpana sa - n.r.) ca să ţinem 20 de corişti. Acum, propunerea e clară, pe lege: orchestra, de 32 de oameni din cei 60, că atâţia vor rămâne, n-o să mai poată cânta nici o lucrare simfonică măcar, baletul, de 23 de oameni din 40, n-o să mai poată să danseze niciun balet clasic şi corul, de vreo 26 de persoane, nu va mai putea acoperi vocile. Va rămâne câte puţin din toate şi nu va mai funcţiona nimic. Şi toată lumea probabil că se va bucura atunci”, spune Zgabercea.

„De abia acum încolo există pericolul de desfiinţare, pentru că nu vor mai putea să dea niciun spectacol, şi atunci va veni ordonatorul de credite, şi va spune: «stai un pic, nu mă interesează, nu-mi mai consumă opera 58 de miliarde în 6 luni, îmi consumă 20 de miliarde, dar nu face nimic, de ce să consum 20 de miliarde?» Opera nu va putea să dea niciun spectacol. Ar putea doar să cânte câte o operetă, câte o „Văduvă Veselă” Daniela Vlădescu în fiecare seară”, precizează Zgabercea, sarcastic la adresa celor care se luptă pentru păstrarea Operei.

www.cugetliber.ro