Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:24 20 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Crăciunul, o sărbătoare ajunsă în sfera comercială. „Afișarea belșugului material desparte iremediabil pe om de modestie și cumpătare“

ro

23 Dec, 2016 00:00 1649 Marime text
A sosit acea perioadă specială din an, Crăciunul. O ocazie minunată de a ne revedea prietenii și familia. Din păcate, în ziua de azi, spiritul începe să se piardă treptat. Ignorăm tot mai mult Nașterea Domnului și ne lăsam manipulați de ofertele nesfârșite ale magazinelor. Copiii îl așteaptă cu nerăbdare pe Moș Crăciun, adulții se bucură de atmosfera de sărbătoare, pe care o întâlnesc în oraș și o aduc în casele lor. Dar unde e componenta religioasă?
 
În ce măsură suntem ancorați în modernism sau tradiție în perioada Crăciunului? Dispare elementul tradițional în favoarea celui modern? Ce tradiții mai sunt păstrate? Ce simt românii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări, de-a lungul timpului, societatea noastră s-a împărțit în două categorii: prima îi vizează pe păstrătorii de tradiție, iar a doua - pe adepții elementelor de noutate.
 
În acest sens, Ioana Tompe, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Populară, reușește să surprindă tendința românilor de orientare către modernitate. Ea subliniază propriile opinii despre datinile de odinioară, contrastul puternic dintre ce era odată și ce este acum. „Asistăm la un fenomen de scoatere a colindelor din contextul originar și trecerea lor în sfera comercialului. Din punctul de vedere al satului tradițional românesc, este o perioadă care implică cinci momente: postul alimentar, primenirea casei, constituirea cetelor, pregătirea darurilor pentru colindători (colaci, fructe, nuci, țuică) și pregătirea bucatelor tradiționale“, susține Ioana Tompe. Se raportează astfel la colindele de Crăciun, care se pregăteau din timp, se repetau sub îndrumarea părinților sau a bunicilor, pentru a nu-i face de rușine. Sfatul acestora era de a nu ocoli nicio casă atunci când merg la colindat, în timp ce azi, oamenii sunt prea avari și egoiști pentru a da astfel de sfaturi, disensiunile dintre ei găsindu-și loc chiar și în apropierea sfintelor sărbători.
 
Preotul dr. Mircea Cristian Pricop, de la Arhiepiscopia Tomisului, întărește ideile muzeografului Ioana Tompe, conform cărora ne îndepărtăm tot mai mult de componenta religioasă. Astfel, acesta a declarat, pentru ZIUA de Constanța: „Concepția modernă exclude orice efort, în afară, desigur, de cel al cheltuielilor și al cumpărăturilor cât încape. O mare de imagini care maschează, fără talent, un pustiu de idei bruiază înalta semnificație a Peșterii Betleemului. Afișarea belșugului material desparte iremediabil pe om de modestia și cumpătarea în care a ales să se nască Fiul Cerului. Punând accentul numai pe latura fizică a sărbătorii, unii, atât din lipsa educației creștine, cât mai ales din interese economice, transformă Crăciunul într-un eveniment orizontal; într-un «party», pe lângă multe altele. Astfel, colindul devine reclamă, darurile Moșului devin «obligații de serviciu», iar obiceiul, afișat pe toate ecranele, al așa-numitelor «crăciunițe» pângărește frumusețea și nevinovăția vieții de familie“.
 
Pentru a simți cu adevărat spiritul acestei sărbători, trebuie sa regăsim în noi componenta tradițională și religioasă. Pentru a convinge oamenii în acest sens, preotul Pricop a adăugat: „Creștinul abordează Nașterea Domnului din mai multe perspective. Mai întâi de toate, pregătirea pentru înțelegerea corectă a Crăciunului este legată de trecerea prin post. Postul premergător sărbătorii Nașterii Domnului este un exercițiu care comprimă, în cele 40 de zile, însăși viața omului. Ultima zi a postului, Ajunul Crăciunului, cu asprimea sa deosebită, simbolizează moartea fizică. Dincolo de pragul Ajunului se află Sărbătoarea, adică primenirea totală a ființei umane de către Mântuitor“.
 
Pe lângă cei care petrec Crăciunul modern, înlăturând elementele tradiționale și ignorând componenta religioasă, în țara noastră mai există totuși oameni care cred în legătura dintre Dumnezeu și Crăciun și păstrează tradițiile ușor schimbate.
 
Oamenii cred că această componentă tradițională a dispărut alături de conotația religioasă a zilei de Crăciun, care se regăsea la români tocmai prin păstrarea obiceiurilor. Astfel, costumele tradiționale, împodobirea bradului cu obiecte confecționate manual, primirea colindătorilor cu nuci și mere sunt obiceiuri amintite în prezent, dar nepracticate. Dacă se totuși aceste datini se mai întâlnesc, ele nu se mai practică așa cum se întâmpla în trecut, cu acea flacără specifică tradiției, cu acea trăire intensă. Astfel, obiectivul muzeelor este de a menține amintirea vie a acestor tradiții.
 
Am încercat să aflăm ce simt și cum petrec constănțenii în această perioadă. I-am găsit în malluri, cumpărând cadouri pentru cei dragi. „Pentru fiecare dintre noi, Crăciunul are o semnificație aparte, fiecare oferindu-i o notă originală. Înaintașii noștri îi atribuiau o semnificație uniformă, trăiau și se bucurau de momentul Nașterii Domnului“, a declarat profesoara Andrada Ionescu.
 
„Petrecem sărbătorile de iarnă în familie, respectăm tradiții cum ar fi tăierea porcului, împodobirea bradului“, a declarat Mihai Tudor. „Ne aducem aminte cu bucurie de nașterea Domnului și ne veselim la masă alături de cei dragi“, crede Maria Tănăsescu. „Prilej minunat de a-mi revedea familia și a lua masa împreună. Seara însă ies cu prietenii“, a afirmat Monica Dragu.
 
Astăzi, în schimb, chiar și un ateu sărbătorește Crăciunul, declarând că ar fi devenit un motiv în plus pentru o nouă campanie de marketing. Cred cu tărie că noi, românii, vom păstra o parte dintre elementele noastre de tradiție, oricât de mult ne-am adapta la conceptul modern!

Florina Nănescu este studentă a Facultăţii de Litere, specializarea Jurnalism, Universitatea „Ovidius“, Constanţa.
 
Sursa foto: interra.ro
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii