Vot secret sau scandal public? Judecătoria Constanța dă startul procesului pentru faptele de la Consiliul Local Agigea

• Prin încheierea pronunțată de completul „Amânări/incidente 8”, instanța a respins ca neîntemeiate toate cererile și excepțiile invocate de inculpați, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală

 
Judecătoria Constanța a decis, la data de 23 ianuarie 2026, începerea judecății în dosarul penal care vizează șase foști consilieri locali ai Comunei Agigea, acuzați de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu alegerea viceprimarului din noiembrie 2020.
 
Prin încheierea pronunțată de completul „Amânări/incidente 8”, instanța a respins ca neîntemeiate toate cererile și excepțiile invocate de inculpați, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală. În consecință, judecătorul a dispus începerea judecății pe fondul cauzei, conform art. 346 alin. 1 Cod procedură penală.
 
Cine sunt inculpații și ce acuzații rețin procurorii
 
În fața instanței vor răspunde:

• Gabriel Ciobanu, acuzat de abuz în serviciu în formă continuată,
• Niță Marius Daniel, pentru complicitate la abuz în serviciu,
• Șerban Alin Ștefan,
• Emursa Dilaver,
• Comșa Gianina Elena,
• Gornicu Anamaria, ultimii patru fiind acuzați de abuz în serviciu.

Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar ancheta penală a pornit de la o plângere formulată la 17 noiembrie 2020 de primarul comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu.
 
Cronologia procesului penal în care sunt implicați cei șase consilieri locali din Agigea, acuzați de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, este următoarea:

 
Anul 2024: Debutul procesului
 

• 18 - 19 iunie 2024: Dosarul (nr. 17528/212/2024) este înregistrat la Judecătoria Constanța, Secția Penală, având ca obiect „abuzul în serviciu”. Inculpații sunt Gabriel Ciobanu, Marius Daniel Niță, Alin Ștefan Șerban, Dilaver Emursa, Gianina Elena Comșa și Anamaria Gornicu, iar Comuna Agigea este parte civilă.
• 5 noiembrie - 31 decembrie 2024: Procedura de cameră preliminară înregistrează primele amânări pentru ca părțile să ia cunoștință de cereri și excepții sau pentru deliberare.

 
Anul 2025: Prima decizie și trimiterea spre rejudecare

• 30 ianuarie 2025: Judecătorul de cameră preliminară admite în parte excepțiile inculpaților și constată nulitatea unei declarații de martor date de Anamaria Gornicu. Parchetului i se solicită remedierea neregularităților din rechizitoriu în termen de 5 zile.
• 17 aprilie 2025: Instanța constată că procurorul a remediat neregularitățile și dispune începerea judecății.
• 25 aprilie 2025: Inculpații formulează contestație împotriva deciziei de începere a judecății.
• 3 iunie 2025: Tribunalul Constanța admite contestația inculpaților, desființează încheierea Judecătoriei și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare către judecătorul de cameră preliminară pentru soluționarea tuturor criticilor formulate.
• 6 - 11 iunie 2025: Dosarul este reînregistrat sub numărul 17528/212/2024/A1*. Se admite declarația de abținere a judecătorului inițial investit (P3).
• 13 - 14 august 2025: Un nou judecător (P4) formulează declarație de abținere, care este admisă. Dosarul este trimis pentru o nouă repartizare aleatorie către completul P8.
• 1 octombrie 2025: Judecarea cauzei este suspendată temporar în baza unei Hotărâri a Adunării Generale a Judecătorilor.
• 29 octombrie - 29 decembrie 2025: Instanța amână succesiv pronunțarea asupra legalității sesizării instanței.

 
Anul 2026: Decizia de începere a judecății și noua contestație

 

• 23 ianuarie 2026: Judecătoria Constanța respinge cererile și excepțiile inculpaților și dispune din nou începerea judecății pe fond pentru toți cei șase inculpați.
• 3 februarie 2026: Dosarul este înregistrat în stadiu de contestație la instanța superioară (Tribunalul Constanța), după ce inculpații au atacat din nou decizia camerei preliminare
•  23 februarie 2026: Este fixat următorul termen pentru soluționarea contestației (complet C2).

 
Originea anchetei: acuzații de corupție și completarea cu abuz în serviciu
 
Potrivit rechizitoriului, edilul a reclamat inițial posibile fapte de luare și dare de mită, iar ulterior, la 23 noiembrie 2020, a completat plângerea, indicând și săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în legătură cu modul în care s-a desfășurat ședința Consiliului Local Agigea din 12 noiembrie 2020.
 
Procurorii susțin că, în cadrul acelei ședințe, consilierii locali ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, încălcând dispozițiile Codului administrativ privind caracterul secret al votului pentru alegerea viceprimarului, fapt ce ar fi generat o vătămare gravă a intereselor legitime ale UAT Agigea.
 
Votul secret, încălcat deliberat
 

Conform actului de sesizare, inculpatul Gabriel Ciobanu ar fi avut un rol central, determinând alți consilieri să încalce caracterul secret al votului, prin utilizarea unor semne distinctive pe buletinele de vot, stabilite anterior în cadrul unui grup de WhatsApp intitulat sugestiv „Opoziție Consiliu”.
 
Anchetatorii arată că, inițial, consilierii ar fi intenționat să folosească pixuri de culori diferite, iar după ce s-a anunțat că se va utiliza un singur instrument de scris, ar fi fost stabilite alte marcaje distinctive, pentru a permite identificarea voturilor.
 
Rolul președintelui de ședință
 
În ceea ce-l privește pe Niță Marius Daniel, procurorii rețin că, în calitate de președinte de ședință, acesta nu ar fi luat măsurile necesare pentru asigurarea legalității votului secret, deși cunoștea intenția celorlalți consilieri de a vicia procedura.
 
Prin această conduită, spun anchetatorii, ar fi fost facilitată comiterea faptelor de abuz în serviciu de către ceilalți inculpați, afectând grav funcționarea Consiliului Local și a Primăriei Agigea.
 
Probele: mesaje WhatsApp și expertiză criminalistică
 
Situația de fapt este susținută, potrivit rechizitoriului, de:

• conținutul mesajelor din grupul WhatsApp „Opoziție Consiliu”,
• declarațiile martorilor,
• înscrisuri oficiale,
• precum și de un raport de constatare criminalistică, care ar fi confirmat că mențiunile olografe de pe buletinele de vot aparțin inculpaților.

Prejudiciul reclamat: 190.000 de euro
 
Comuna Agigea s-a constituit parte civilă în proces, solicitând 190.000 de euro cu titlu de despăgubiri. Potrivit autorității locale, prejudiciul ar fi rezultat din blocarea activității administrative, imposibilitatea derulării unor proiecte și, în final, dizolvarea Consiliului Local Agigea.
 
Următorii pași și prezumția de nevinovăție
 
Decizia din 23 ianuarie 2026 poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile, conform Codului de procedură penală. Între timp, dosarul intră oficial în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza probele și va stabili dacă faptele reținute întrunesc elementele infracțiunilor imputate.
 
Reamintim că trimiterea în judecată nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toți inculpații până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
 
La momentul înregistrării dosarului, Gabriel Ciobanu, fost candidat USR la Primăria Agigea, declara: „Am fost trimiși în judecată pentru o infracțiune care nu există. Am încredere că se va face dreptate.”
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Procurorii din Constanța explică de ce au trimis în judecată șase consilieri locali din Agigea! (DOCUMENT)