Tribunalul Constanța a respins cererea unei angajate DSP privind egalizarea salariului. Cauza, în recurs (DOCUMENTE)

Un nou litigiu privind salarizarea funcționarilor publici din sistemul sanitar a ajuns pe rolul Curtea de Apel Constanța, după ce o angajată a Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța a contestat soluția pronunțată în primă instanță de Tribunalul Constanța.
 
Dosarul cu numărul 2998/118/2024 a fost înregistrat pe 18 mai 2026 la Curtea de Apel Constanța, în faza procesuală de recurs. Cauza are ca obiect un litigiu privind funcționarii publici și vizează anularea unui act administrativ, obligarea instituției la emiterea unui act administrativ, precum și acordarea de despăgubiri și pretenții.
 
Recurentă în cauză este Vera Ramona Maria, reprezentată prin Sindicatul Național „Forța Legii”, iar intimat este Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța.


 

În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins acțiunea ca neîntemeiată, prin Hotărârea nr. 442/2026 pronunțată la data de 6 aprilie 2026. Instanța a decis respingerea cererii formulate de reclamantă împotriva DSP Constanța:
 

„Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Vera Ramona-Maria prin Sindicatul Naţional „Forţa Legii”, în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 06.04.2026.
Document: Hotarâre  442/2026  06.04.2026”.

 
Dosarul a avut un parcurs procedural complex. În noiembrie 2024, Tribunalul Constanța a suspendat judecata și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea prevederilor din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la salarizarea personalului din direcțiile de sănătate publică.
 

Judecătorii au solicitat clarificarea unei chestiuni de drept privind posibilitatea stabilirii nivelului maxim de salarizare pentru angajații DSP prin raportare la cel mai mare salariu aflat în plată pentru funcții similare din toate direcțiile de sănătate publică din țară, inclusiv majorările salariale obținute prin hotărâri judecătorești definitiv:
 

„Solutia pe scurt: Constată admisibilă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 alin. (1) din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei directii de sănătate publică se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor direcţiilor de sănătate publică din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. Dispune înaintarea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a prezentei încheieri şi transmiterea, în copie, prin poştă electronică, a încheierii către celelalte instanţe judecătoreşti competente să soluţioneze, în primă instanţă sau în calea de atac, procese de natura prezentei acţiuni. În baza art. 520 alin. 2 Cod de procedură civilă dispune suspendarea judecăţii până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. Fără cale de atac. Pronunţată astăzi, 12.11.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Încheiere - Suspendare    12.11.2024”.

 
După reluarea procesului, instanța a rămas în pronunțare în martie 2026, soluția finală fiind pronunțată pe 6 aprilie 2026. În prezent, cauza urmează să fie analizată de Curtea de Apel Constanța în calea de atac a recursului.
 
Potrivit Rejust.ro, Tribunalul Constanța a analizat acțiunea formulată de Vera Ramona Maria, reprezentată de Sindicatul Național „Forța Legii”, împotriva Direcției de Sănătate Publică Județeană Constanța, prin care aceasta a cerut anularea unei dispoziții administrative și egalizarea salariului său la nivelul maxim aflat în plată pentru funcții similare din sistemul public de sănătate.
 
Reclamanta a susținut că, deși ocupă aceeași funcție și are aceeași vechime și pregătire profesională ca alți funcționari din instituții similare, este plătită mai puțin decât angajați din cadrul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate. Ea a invocat principiile egalității și nediscriminării prevăzute de Legea salarizării unitare și de Constituție, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale care permit egalizarea salariilor la nivel maxim, inclusiv cu majorările obținute prin hotărâri judecătorești definitive.
 

DSP Constanța a cerut respingerea acțiunii, argumentând că salariile angajaților DSP sunt deja stabilite la nivelul maxim aplicabil pentru această categorie de instituții și că nu poate exista comparație cu angajații Caselor de Asigurări de Sănătate, deoarece acestea funcționează într-un sistem administrativ și bugetar diferit.
 
Instanța a reținut că Legea nr. 153/2017 permite egalizarea salariilor doar între instituții aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, cu aceleași atribuții și același nivel de subordonare financiară. Judecătorii au arătat că direcțiile de sănătate publică sunt subordonate Ministerului Sănătății, în timp ce Casele Județene de Asigurări de Sănătate sunt subordonate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având ordonatori principali de credite diferiți.
 
Tribunalul a concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru compararea salariilor dintre cele două categorii de instituții și că principiile egalității și nediscriminării nu pot fi invocate pentru o egalizare salarială la nivel național, între instituții aflate sub autorități bugetare diferite.
 
În consecință, instanța a respins cererea ca neîntemeiată, apreciind că legislația actuală permite egalizarea salariilor doar în interiorul aceluiași sistem administrativ și financiar.
 
Averea și interesele Ramonei Maria Vera
 
Potrivit ultimei declarații de avere disponibile, completată pe data de 13 iunie 2024, aceasta menționa că deține mai multe terenuri:

• Teren agricol în Palazu Mare, județul Constanța, cu suprafața de 2.50 Ha, moștenit în anul 2012;
• Tere intravilan în Palazu Mare, cu suprafața de 1.000 mp, moștenit în anul 2012;
• Teren intravilan în Ștefănești, județul Argeș, cu suprafața de 978 mp, moștenit în anul 2022;
• Teren intravilan în Ștefănești, cu suprafața de 2.499 mp, moștenit în anul 2022.

 
La categoria „Clădiri”, referentul de specialitate a declarat că deține două apartamente în Constanța, unul cu suprafața de 50 mp, cumpărat în anul 2003 și altul cu suprafața de 50 mp, moștenit în anul 2012.
 
La secțiunea „Bunuri mobile”, Ramona Maria Vera a menționat că deține un autoturism marca Dacia Logan (2007).
 
La categoria „Active financiare”, aceasta a menționat că are deschise mai multe conturi și depozite bancare:

• Depozit bancar deschis în anul 2022 la Banca Transilvania, cu soldul la zi din acea vreme de 233.910 lei;
• Cont curent deschis în anul 2023 la Banca Transilvania, cu soldul la zi din acea vreme de 100 euro;
• Cont curent deschis în anul 2019 la Banca Transilvania, cu soldul la zi din acea vreme de 26.571 lei;
• Depozit bancar deschis în anul 2023 la BRD, cu soldul la zi din acea vreme de 75.000 lei.

 
La secțiunea „Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat”, Ramona Maria Vera a declarat drepturi salariale în valoare de 52.412 lei la de la DSP Constanța și pensia soțului Alexandru Vera, în valoare de 17.256 lei.
 
În ultima declarație de interese completată la data de 12 iunie 2024, aceasta menționa că este membru în Sindicatul Național „Forța Legii”.
 
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platforma ReJust.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Un constănțean riscă desființarea balconului închis ilegal. Tribunalul Constanța se pronunță astăzi în procesul cu Primăria