Rețea internațională de „Investment scam” Procurorii din România, Ucraina și Republica Moldova au destructurat o rețea într-un dosar de fraudă online cu platforme fictive și videoclipuri deepfake

În cadrul unei acțiuni operative comune (Joint Action Day) desfășurate la data 25 iunie 2026, autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au pus în aplicare 8 mandate de percheziție domiciliară în Romania și 17 mandate de percheziție domiciliară în Ucraina.

Dintre acestea, 4 mandate la sediile unde funcționau mai multe centre de intermediere telefonică (call-centere) într-un dosar complex privind săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune cu investiții („investment scam”), acces ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Operațiunea a fost realizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova și Parchetul General din Ucraina, împreună cu polițiștii din cadrul Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice din cadrul Poliției Capitalei, din cadrul Inspectoratului Național de Investigații – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din Republica Moldova și din cadrul Poliției Naționale a Ucrainei, cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Serviciului de Acțiuni Speciale din cadrul Poliției Capitalei și Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, în cadrul unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), sub coordonarea EUROJUST și cu asistență din partea EUROPOL.

În urma probatoriului administrat în cauzele aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova și Parchetului General din Ucraina, au reieșit următoarele: 

• Anchetele paralele, desfășurate în cele 3 state menționate mai sus, vizează activități infracționale săvârșite de la începutul anului 2023 până în prezent, îndreptate împotriva cetățenilor statului român, victimele fiind induse în eroare pentru a investi pe diferite platforme, în criptomonede sau acțiuni la diferite companii precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA, MACRO CAPITAL ș.a. 

Astfel, autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite.

Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de autori, exprimându-și intenția de a-și investi fondurile în criptomonede, acțiuni sau alte active. Ulterior, „responsabilii cu efectuarea apelurilor” dintre autori, utilizând telefonia S.I.P. (Session Initiation Protocol), contactau persoanele care au depus cereri, le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare, pe care potențialele victime depuneau fonduri în scopul activării conturilor.

În continuare, „responsabilii cu păstrarea clienților” dintre autori, care lucrau cu persoanele ce depuseseră deja fonduri, le încurajau să efectueze investiții suplimentare, promițându-le randamente mari. După obținerea sumei maxime de bani de la victime, site-ul dispărea, iar orice comunicare cu „responsabilii cu păstrarea clienților” înceta, ceea ce ducea la pierderea activelor victimelor. Utilizând pseudonime în timpul conversațiilor online sau telefonice, autorii foloseau tehnici și metode de manipulare și persuasiune pentru a convinge victimele să investească fonduri pe platformele sau site-urile gestionate de autori.

Mai mult, victimele au fost convinse să furnizeze și datele cardurilor lor bancare în vederea realizării investițiilor sau să-și instaleze pe dispozitive software-uri de acces la distanță, prin care autorii au reușit să obțină control asupra dispozitivelor electronice ale victimelor și, implicit, asupra aplicațiilor de internet banking, instalate pe aceste dispozitive.


Toate acestea au avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul AI (inteligența artificială) care au promovat un conținut de tip „deepfake”, în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România (prim-ministrul României, guvernatorul Băncii Naționale a României etc.).  În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că autorii sunt organizați în 4 (patru) așanumite „centre de intermediere telefonică” (call-centere), situate pe teritoriul Ucrainei.

Până în prezent, au fost identificate 43 de victime, prejudiciul total stabilit fiind de aprox. 3.600.000 de lei. În cadrul perchezițiilor domiciliare, efectuate au fost identificate și ridicate peste 150 de sisteme informatice (flash USB-uri, monitoare, desktop-PC-uri, telefoane mobile, laptopuri, tablete), sume de bani în cuantum total de peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, înscrisuri și alte mijloace materiale de probă, ridicate în vederea continuării cercetărilor. În prezent, în România sunt cercetate 7 persoane fizice, fiind depistate doar 2 dintre acestea, celelalte persoane aflându-se pe teritoriul altor state din afara spațiului Uniunii Europene. 

diferite platforme, în criptomonede sau acțiuni la diferite companii precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA, MACRO CAPITAL ș.a.  Astfel, autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite.

Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de autori, exprimându-și intenția de a-și investi fondurile în criptomonede, acțiuni sau alte active.


Ulterior, „responsabilii cu efectuarea apelurilor” dintre autori, utilizând telefonia S.I.P. (Session Initiation Protocol), contactau persoanele care au depus cereri, le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare, pe care potențialele victime depuneau fonduri în scopul activării conturilor. În continuare, „responsabilii cu păstrarea clienților” dintre autori, care lucrau cu persoanele ce depuseseră deja fonduri, le încurajau să efectueze investiții suplimentare, promițându-le randamente mari.

După obținerea sumei maxime de bani de la victime, site-ul dispărea, iar orice comunicare cu „responsabilii cu păstrarea clienților” înceta, ceea ce ducea la pierderea activelor victimelor. Utilizând pseudonime în timpul conversațiilor online sau telefonice, autorii foloseau tehnici și metode de manipulare și persuasiune pentru a convinge victimele să investească fonduri pe platformele sau site-urile gestionate de autori.

Mai mult, victimele au fost convinse să furnizeze și datele cardurilor lor bancare în vederea realizării investițiilor sau să-și instaleze pe dispozitive software-uri de acces la distanță, prin care autorii au reușit să obțină control asupra dispozitivelor electronice ale victimelor și, implicit, asupra aplicațiilor de internet banking, instalate pe aceste dispozitive. Toate acestea au avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul AI (inteligența artificială) care au promovat un conținut de tip „deepfake”, în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România (prim-ministrul României, guvernatorul Băncii Naționale a României etc.). 

În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că autorii sunt organizați în 4 (patru) așanumite „centre de intermediere telefonică” (call-centere), situate pe teritoriul Ucrainei. Până în prezent, au fost identificate 43 de victime, prejudiciul total stabilit fiind de aprox. 3.600.000 de lei. În cadrul perchezițiilor domiciliare, efectuate au fost identificate și ridicate peste 150 de sisteme informatice (flash USB-uri, monitoare, desktop-PC-uri, telefoane mobile, laptopuri, tablete), sume de bani în cuantum total de peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, înscrisuri și alte mijloace materiale de probă, ridicate în vederea continuării cercetărilor. În prezent, în România sunt cercetate 7 persoane fizice, fiind depistate doar 2 dintre acestea, celelalte persoane aflându-se pe teritoriul altor state din afara spațiului Uniunii Europene. 

Facem precizarea că toate persoanele cercetate penal se bucură de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:

 Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice.