Supersiții și legende legate de eclipsa de soare! Cum este privită „dispariția“ soarelui în diferite țări

O eclipsă totală de Soare a fost privită în multe culturi ca un eveniment supranatural, deoarece ziua se întuneca brusc în mijlocul zilei. De aici au apărut numeroase superstiții și legende:

China – Se credea că un dragon ceresc devora Soarele. Oamenii făceau zgomot, băteau tobe și trăgeau clopotele pentru a speria dragonul și a salva Soarele.

India– În tradiția hindusă, eclipsa era asociată cu demonul Rahu, despre care se spune că încearcă să înghită Soarele sau Luna. În unele tradiții, oamenii evitau să mănânce în timpul eclipsei și făceau baie după terminarea ei.

Vikingii / Scandinavia – Se credea că lupul Sköll urmărea Soarele pe cer și încerca să-l înghită. O eclipsă era văzută ca momentul în care lupul reușea să-l ajungă.

America Centrală – aztecii  – Eclipsele erau asociate cu pericole și cu intervenția zeilor. Întunecarea Soarelui putea fi interpretată ca un semn rău, care anunța schimbări sau nenorociri.

Incașii – O eclipsă de Soare putea fi considerată un semn al mâniei zeului Inti, zeul Soarelui. Se făceau ritualuri pentru a-i recâștiga bunăvoința.

Mesopotamia antică  – Eclipsele erau privite ca semne divine, în special pentru regi. Uneori erau considerate avertismente privind sănătatea sau domnia conducătorului.


Grecia antică  – O eclipsă putea fi interpretată ca un semn de la zei și ca prevestire a unor evenimente importante, inclusiv războaie sau schimbări politice.

Africa de Vest  – În unele tradiții, Soarele și Luna erau văzute ca ființe cerești care se întâlnesc sau se „ceartă”. Eclipsa putea fi un moment în care oamenii încercau să aducă pacea între ele.

Populații indigene din America de Nord  – Există numeroase tradiții diferite. În unele comunități, eclipsa era asociată cu transformarea, reînnoirea sau necesitatea de a respecta și proteja Soarele.

România și Europa de Est  – În folclorul popular, eclipsele au fost adesea considerate semne neobișnuite sau de rău augur. Întunecarea bruscă a zilei putea fi asociată cu nenorociri, schimbări ale vremii sau intervenții supranaturale.


Un lucru interesant este că aceeași idee apare în foarte multe culturi: cineva sau ceva „atacă”, „mănâncă” ori ascunde Soarele. Probabil că întunericul neașteptat din timpul zilei era atât de impresionant încât oamenii au încercat să-l explice prin mituri.

Cele mai ciudate și înfricoșătoare credințe despre eclipsele totale de Soare:

Femeile însărcinate nu trebuiau să iasă afară 
În unele tradiții din America Latină și Asia, se credea că o eclipsă poate afecta bebelușul nenăscut. Unele femei purtau obiecte metalice sau țineau un cuțit lângă ele pentru protecție. Nu există dovezi științifice că eclipsa ar afecta sarcina.

Copilul putea să se nască „marcat” 
O credință răspândită în anumite regiuni era că privitul eclipsei de către o femeie însărcinată ar putea provoca semne din naștere, deformări sau alte probleme copilului.

Mâncarea devenea otrăvitoare 
În unele tradiții, oamenii evitau să mănânce în timpul eclipsei, deoarece se credea că alimentele lăsate afară se „contaminează” sau devin periculoase.

Animalele credeau că se apropie noaptea 
Aceasta are o bază reală: în timpul unei eclipse totale, unele animale chiar își schimbă comportamentul. Păsările pot înceta să cânte și unele animale nocturne devin active. În trecut, aceste reacții erau interpretate ca semne supranaturale.

Un monstru înghițea Soarele 
În China, dragonul ceresc era considerat responsabil pentru eclipsă. În alte culturi era vorba despre lupi, șerpi, jaguari sau alte creaturi. Practic, fiecare popor avea propria versiune a „monstrului care mănâncă Soarele”.

Eclipsa prevestea moartea unui rege 
În Mesopotamia antică, eclipsele erau luate atât de în serios încât existau ritualuri menite să protejeze regele. Un eclipsă putea fi considerată un avertisment că domnitorul era în pericol.

Nu trebuia să te uiți la Soare 
Aici există, de fapt, un sâmbure foarte important de adevăr. Privirea directă a Soarelui în timpul eclipsei poate provoca leziuni grave ale retinei. Doar în faza foarte scurtă de totalitate, când discul solar este complet acoperit, privirea cu ochiul liber este sigură; înainte și după totalitate sunt necesari ochelari de eclipsă certificați.

Eclipsa putea aduce războaie și dezastre 
În multe civilizații antice, întunecarea Soarelui era văzută ca un avertisment al zeilor. Era asociată cu războaie, foamete, epidemii sau schimbări politice.

Soarele și Luna se întâlneau 
În anumite tradiții, eclipsa era interpretată într-un mod mai puțin înfricoșător: Soarele și Luna erau considerați îndrăgostiți sau două ființe cerești care se întâlneau pentru scurt timp.

Eclipsa era un moment în care lumea „se schimba” 
În numeroase culturi, întunericul din mijlocul zilei era considerat o perioadă sacră. Oamenii făceau rugăciuni, ritualuri, meditație sau pur și simplu se adăposteau până când Soarele revenea.

Și cea mai fascinantă parte: multe dintre aceste superstiții au apărut independent în culturi aflate la mii de kilometri distanță. Când Soarele dispare brusc la prânz, cerul se întunecă, temperatura poate scădea, iar animalele se comportă diferit — pentru oamenii din trecut, era absolut firesc să creadă că se întâmplă ceva supranatural. 

Cele mai bizare ritualuri și practici asociate eclipselor de Soare din diferite culturi:

Băteau în tobe și făceau un zgomot asurzitor 
În tradiții chinezești, oamenii loveau tobe, clopote și alte obiecte pentru a speria dragonul care, potrivit legendei, încerca să înghită Soarele.

Trăgeau cu arcuri spre cer 
În unele tradiții asiatice, oamenii încercau simbolic să alunge creatura care ataca Soarele. Unele relatări istorice descriu folosirea armelor sau a săgeților ca gest ritualic.

Se rugau pentru ca Soarele să reapară 
În multe societăți, oamenii se adunau pentru rugăciuni și ceremonii. Revenirea luminii era interpretată ca dovada că zeii sau spiritele fuseseră îmbunate.

Făceau sacrificii pentru zei 
În anumite civilizații precolumbiene, eclipsele puteau fi asociate cu ritualuri religioase și sacrificii. Totuși, trebuie făcută o distincție: nu orice eclipsă ducea automat la sacrificii, iar practicile diferă mult între culturi și perioade.

Regele era ascuns sau înlocuit 
În Mesopotamia antică, eclipsele erau considerate deosebit de periculoase pentru rege. În anumite perioade exista chiar un ritual în care un „rege substitut” prelua temporar rolul monarhului, astfel încât răul prezis de eclipsă să cadă asupra lui și nu asupra adevăratului rege.

Oamenii se întorceau spre casă și închideau ușile 
În unele comunități, eclipsa era considerată un moment periculos în care era mai bine să nu călătorești, să nu lucrezi și să nu rămâi afară.

Acopereau mâncarea 
Unele tradiții recomandau păstrarea sau acoperirea alimentelor în timpul eclipsei, deoarece se credea că acestea pot deveni impure sau periculoase.

Femeile însărcinate purtau obiecte metalice 
În anumite tradiții din America Latină, femeilor însărcinate li se recomanda să poarte un obiect metalic — de exemplu un ac, o foarfecă sau un cuțit — ca protecție simbolică împotriva efectelor eclipsei asupra copilului.

Oamenii făceau baie după eclipsă 
În anumite tradiții religioase din Asia de Sud, oamenii făceau baie după eclipsă și curățau casa sau obiectele considerate contaminate ritualic.

Se făceau ritualuri pentru „vindecarea” Soarelui 
În unele tradiții, oamenii ofereau hrană, apă sau alte daruri simbolice și rosteau rugăciuni pentru revenirea Soarelui.

Există și o poveste celebră din Grecia antică: în anul 585 î.Hr., o eclipsă totală de Soare a avut loc în timpul unui război dintre mezi și lidieni. Potrivit istoricului Herodot, soldații au interpretat întunecarea bruscă drept un semn divin și au oprit lupta. Evenimentul este una dintre cele mai faimoase povești despre felul în care o eclipsă putea influența direct istoria.

Și partea cea mai fascinantă: eclipsele nu erau întotdeauna văzute ca ceva rău. Pentru unele culturi, erau momente sacre de transformare, în care lumea obișnuită era suspendată pentru câteva minute.

În România, nu avem un „mit românesc unic” despre eclipsa totală de Soare, dar în folclorul românesc eclipsele au fost asociate cu semne rele, tulburarea ordinii naturii și intervenția unor forțe supranaturale.

În Moldova și în spațiul românesc mai larg, Soarele și Luna aveau un rol important în calendarul popular, iar întunecarea lor era considerată un fenomen neobișnuit și neliniștitor.

O eclipsă putea fi interpretată ca semn de nenorocire sau schimbare.
Oamenii puteau face rugăciuni și semnul crucii atunci când vedeau fenomenul. În imaginarul popular apăreau creaturi supranaturale care puteau „mânca” sau ataca aștrii.

În Transilvania, tradițiile populare combinau credințe foarte vechi cu elemente creștine. Fenomenele cerești neobișnuite puteau fi considerate semne trimise de Dumnezeu. Întunecarea bruscă a zilei putea provoca teamă, mai ales într-o comunitate rurală în care oamenii depindeau foarte mult de ritmul natural al zilei. Existau credințe despre ființe supranaturale care puteau afecta Soarele și Luna.

În Muntenia întâlnim aceeași idee generală: o schimbare neobișnuită a Soarelui putea fi un avertisment. În mentalitatea tradițională, Soarele era asociat cu lumina, viața și ordinea firească a lumii. Dacă dispărea în mijlocul zilei, situația putea fi percepută ca o perturbare a ordinii naturale.

Dobrogea este deosebit de interesantă deoarece aici s-au întâlnit tradiții românești, bulgărești, turcești, tătare și alte influențe. De aceea, unele credințe despre fenomenele cerești au paralele balcanice. Ideea că un animal, monstru sau spirit atacă Soarele ori Luna apare în mai multe tradiții din regiune.

Pentru un țăran din România de acum câteva sute de ani, o eclipsă totală era cu adevărat spectaculoasă: în câteva minute, ziua devenea aproape noapte, temperatura putea scădea, păsările își puteau schimba comportamentul, iar animalele puteau deveni neliniștite.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.