Procesul lui Virgil Gherghina împotriva Primăriei Constanța De la o amendă de parcare de 400 de lei, la un dosar cu mize financiare blocat la Curtea de Apel

• Cea mai recentă evoluție a acestui conflict extins o reprezintă înregistrarea oficială, la data de 20 mai 2026, pe rolul Curții de Apel Constanța, a dosarului nr. 4931/118/2025

 
Pe rolul instanțelor de judecată din județul Constanța se derulează, de mai bine de cinci ani, un veritabil maraton juridic al cărui protagonist principal este un localnic, Virgil Gherghina. Ceea ce a început în anul 2021 ca o simplă contestație la o amendă contravențională de 400 de lei, aplicată de Direcția Generală Poliția Locală pentru o parcare neregulamentară în zona Tomis II, s-a transformat în timp într-un hățiș de procese civile, acțiuni în răspundere delictuală și litigii de contencios administrativ.
 
Cea mai recentă evoluție a acestui conflict extins o reprezintă înregistrarea oficială, la data de 20 mai 2026, pe rolul Curții de Apel Constanța, a dosarului nr. 4931/118/2025. În cadrul acestei noi cauze, aflată în stadiu procesual de recurs, Virgil Gherghina încearcă să anuleze actele de executare silită emise de Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Bugetului Local (SPIT) Constanța și solicită pretenții financiare și despăgubiri.
 
Mecanismele juridice detaliate, minutele instanțelor, motivările judecătorilor de la Tribunalul Constanța și istoricul litigiilor conexe conturează tabloul unei bătălii de uzură între un cetățean extrem de tenace și aparatul administrativ și fiscal al municipiului Constanța.
 
Noul front de la Curtea de Apel Constanța: Dosarul de recurs 4931/118/2025
 
La mijlocul lunii mai 2026, conflictul dintre Virgil Gherghina și structurile fiscale ale primăriei a intrat în faza sa finală de atac. Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța a fost învestită cu soluționarea recursului declarat de constănțean împotriva unei sentințe nefavorabile pronunțate de Tribunalul Constanța în iarna aceluiași an.
 
Fișa tehnică a dosarului de recurs:

• Număr unic: 4931/118/2025
• Data înregistrării la Curtea de Apel: 20.05.2026
• Data ultimei modificări: 20.05.2026
• Materie juridică: Contencios administrativ și fiscal
• Obiectul procesului: Anulare act administrativ / Pretenții – Despăgubire
• Stadiu procesual: Recurs
• Părțile implicate:
  • Gherghina Virgil – Recurent Reclamant
  • Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Bugetului Local Constanța – Intimat Pârât
• Calea de atac: Recurs declarat la data de 08.05.2026 de către Gherghina Virgil.

 
Până la acest moment, pe portalul instanțelor nu au fost stabilite termenele de judecată sau componența completului de apel, dosarul fiind în faza administrativă de verificare a regularității cererii de recurs și de comunicare a motivelor către instituția intimată.
 
Istoricul de la Tribunalul Constanța: Cum a pierdut reclamantul faza de fond

 
Pentru a înțelege miza recursului de la Curtea de Apel, este necesară o analiză amănunțită a procedurilor desfășurate la instanța de fond. Dosarul fusese deschis inițial la Tribunalul Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 2 octombrie 2025.
 
Reclamantul Virgil Gherghina a solicitat judecătorilor de contencios să intervină într-o procedură de executare silită demarată împotriva sa de către SPIT Constanța, cerând nu doar anularea unor acte considerate abuzive, ci și restituirea unor sume de bani blocate în conturi, plus daune morale și materiale pentru stresul și prejudiciul de imagine suferit.
 
Cronologia ședințelor și a deliberărilor la Tribunal:
Procesul s-a derulat cu celeritate pe parcursul câtorva termene, însă faza de deliberare a necesitat un timp suplimentar din cauza complexității excepțiilor procesuale invocate de juriștii SPIT Constanța.

1. 30 ianuarie 2026 (Ședință Publică): Au avut loc dezbaterile pe fond și susținerile verbale ale părților. Având în vedere complexitatea argumentelor și necesitatea studierii documentelor depuse, completul CA3 a amânat inițial pronunțarea hotărârii pentru data de 6 februarie 2026, stabilind ca soluția să fie pusă la dispoziție prin grefă.
2. 6 februarie 2026 (Amânare ulterioară): Instanța, în conformitate cu prevederile art. 396 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, a decis o nouă amânare a pronunțării pentru data de 20 februarie 2026, din lipsă de timp pentru redactarea minutei.
3. 20 februarie 2026 (Pronunțarea Hotărârii nr. 207/2026): Instanța a tranșat dosarul la fond, admițând excepțiile de procedură ridicate de pârât și respingând acțiunea lui Virgil Gherghina.

 
Motivarea pe larg a Sentinței Civile nr. 207/2026: Argumentele magistraților
 

Conform documentelor oficiale ale Tribunalului Constanța, acțiunea formulată de Virgil Gherghina a fost respinsă parțial ca inadmisibilă și parțial ca neîntemeiată. Redactarea motivării oferă o perspectivă clară asupra modului în care legislația fiscală din România separă actul administrativ pur de actele tehnice de executare silită.
 
Solicitările reclamantului:
Virgil Gherghina a cerut în mod expres:

• Anularea și revocarea adreselor oficiale nr. P434734/07.08.2025 și nr. T115816/28.08.2025 emise de SPIT Constanța.
• Obligarea SPIT la restituirea sumei de 710 lei, reținută prin popriere bancară.
• Plata dobânzii legale și actualizarea sumei cu rata inflației calculată de la momentul reținerii.
• Acordarea de despăgubiri substanțiale pentru prejudiciul material și moral provocat de menținerea unei popriri pe care o considera nelegală.
• Acordarea cheltuielilor de judecată (taxa de timbru de 50 de lei și onorariul avocațial).

 
Argumentele în fapt ale lui Virgil Gherghina:
 
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a explicat că, prin adresa emisă la data de 2 septembrie 2025, SPIT Constanța i-a comunicat oficial ridicarea popririi nr. P434734/07.08.2025 de pe conturile sale bancare, motivul fiind acela că nu mai figura în evidențe cu debite restante (fapt confirmat și de adresa nr. T115816/28.08.2025).
 
Cu toate acestea, Gherghina a reclamat faptul că, deși instituția a recunoscut implicit stingerea presupusului debit prin emiterea deciziei de ridicare a măsurilor de asigurare, suma de 710 lei extrasă din contul său nu i-a mai fost restituită. Reclamantul a demonstrat că a parcurs etapa obligatorie a plângerii prealabile conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, dar SPIT fie a ignorat solicitarea în termenul legal de 30 de zile, fie a emis un răspuns care nu îi recunoștea drepturile bănești. El a invocat încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 din Constituție și a principiului legalității executării silite.
 
Apărările formulate de SPIT Constanța:
 
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10 noiembrie 2025, SPIT Constanța a cerut respingerea totală a cererii, invocând un arsenal de excepții procesuale:

1. Excepția inadmisibilității: Juriștii SPIT au arătat că actele atacate de Gherghina (adresa de înființare a popririi și decizia de ridicare) sunt acte de executare silită, emise în cadrul dosarului de executare nr. H3448/1/2024. Prin urmare, acestea nu sunt acte administrative de autoritate în sensul Legii 554/2004, iar calea corectă de atac era contestația la executare la Judecătorie, nu acțiunea în contencios la Tribunal.
2. Excepția lipsei de interes: S-a susținut că reclamantul nu ar obține niciun folos practic din anularea unor acte care oricum își încetaseră efectele (poprirea fiind deja ridicată).
3. Excepția nulității: S-a invocat faptul că cererea de daune morale și materiale nu era motivată clar în fapt și în drept, încălcând art. 196 Cod procedură civilă.

 
Pe fond, SPIT a dezvăluit un detaliu fiscal important: instituția nu a reținut abuziv banii, ci a procedat la compensarea legală a sumei de 235 lei pentru acoperirea obligațiilor fiscale restante datorate de Virgil Gherghina pentru semestrul I al anului 2025. Restul sumei făcea obiectul altor compensări interne. Instituția a subliniat că dacă reclamantul voia banii înapoi, trebuia să solicite „întoarcerea executării silite” (art. 723 C. proc. civ.) în fața unei instanțe civile de drept comun.
 
De ce a picat acțiunea la fond? Interpretarea legii de către Tribunal
 
Completul CA3 al Tribunalului Constanța, analizând actele dosarului, a dat dreptate instituției fiscale, oferind o lecție de drept de procedură în textul sentinței:
 
Analiza Excepției Inadmisibilității (Admisă de instanță):
 
Judecătorul a analizat definițiile legale. Art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 și art. 1 pct. 1 din Codul de procedură fiscală definesc actul administrativ ca fiind cel emis în regim de putere publică pentru a naște, modifica sau stinge raporturi juridice de drept public.
 
În schimb, adresele de poprire (reglementate de art. 230 și art. 236 din Codul de procedură fiscală) sunt strict acte tehnice de executare silită. Ele aparțin fazei de constrângere, după ce titlul executoriu a devenit definitiv. Sentința Tribunalului a clarificat:
„Din interpretarea coroborată a tuturor prevederilor legale rezultă că adresele nr. P434734/07.08.2025 şi nr. T115816/28.08.2025 reprezintă acte de executare silită emise de pârât în dosarul de executare nr. H3448/1/2024, iar nu acte administrative simple ori acte administrative fiscale. Actele de executare silită pot fi contestate prin intermediul procedurii contestaţiei la executare în condițiile art. 260 – 262 C. proc. fisc., procedură judiciară ce intră în competenţa judecătoriei, nefiind admisibilă contestarea acestora la instanţa de contencios administrativ în baza Legii nr. 554/2004.”
 
În ceea ce privește cererea de restituire a celor 710 lei și plata dobânzilor, Tribunalul a reținut că instanța de contencios nu are competență materială, Virgil Gherghina având la dispoziție calea întoarcerii executării, o procedură specială aflată tot în competența exclusivă a Judecătoriei Constanța.
 
Analiza cererii de despăgubiri (Respinsă ca neîntemeiată):
 
Singurul element pe care Tribunalul l-a analizat pe fond a fost cererea de daune morale și materiale. Instanța a respins excepția nulității ridicată de SPIT, considerând că Gherghina și-a argumentat suficient cererea (invocând stresul provocat de poprire). Cu toate acestea, pe fond, judecătorul a respins cererea ca neîntemeiată, aplicând un principiu juridic simplu:
„Poprirea este prezumată a fi legală până la anularea sa prin hotărâre judecătorească definitivă. Or, un act legal nu este susceptibil să producă prejudicii materiale şi/sau morale.”
 
Nereușind să anuleze actul de bază, reclamantul nu a putut demonstra existența unei fapte ilicite, element obligatoriu pentru atragerea răspunderii civile delictuale a SPIT. În consecință, Tribunalul a lăsat cheltuielile de judecată în sarcina reclamantului, ca parte care a pierdut procesul.
 
Rădăcinile conflictului: Amenda istorică din 2021 pentru o parcare în Tomis II
 
Pentru publicul larg, îndârjirea cu care Virgil Gherghina luptă în instanțe împotriva Primăriei și a SPIT poate părea disproporționată pentru suma de 710 lei. Totuși, secretele acestei dispute se află în trecutul său contravențional și într-un dosar devenit celebru la nivel local în primăvara anului 2022.
 
La data de 14 iunie 2021, la ora 15:12, Virgil Gherghina a parcat autoturismul personal pe Bulevardul Tomis, în zona Tomis II, în apropierea unui bloc de locuințe. Un agent al Direcției Generale Poliția Locală Constanța l-a sancționat pe loc cu o amendă de 400 de lei, în baza procesului-verbal seria DPLC nr. 250419.
 
Motivul sancțiunii:
 
Agentul a reținut că șoferul a încălcat art. 8 pct. 22 din Hotărârea Consiliului Local Municipal (HCLM) nr. 77/2021. Textul hotărârii interzicea clar:
„ocuparea domeniului public cu vehicule în afara zonelor în care se permite oprirea/staționarea/parcarea ori în afara spațiilor marcate expres de administratorul drumului public”.
Agentul a notat succint că mașina se afla „în afara locurilor special amenajate”.
 
Victoria de la Judecătorie: „Bordură, asfalt și pământ”
 
Gherghina a refuzat să plătească și a contestat amenda în dosarul 16669/212/2021. În prima instanță, la Judecătoria Constanța, magistratul Florin Cosmin Bobei i-a dat dreptate șoferului și a anulat amenda prin Sentința nr. 11314/15.10.2021.
 
Judecătoria a argumentat că agentul local a folosit o formulare mult prea generală. Analizând singura probă foto adusă de Poliția Locală, judecătorul a observat că mașina era parcată într-un „spațiu mixt format din asfalt, pământ și bordură”, dar din imagini nu rezulta că acolo ar fi existat vreun indicator de interzicere a parcării sau oprirei. Instanța a reținut că simplul fapt de a nu fi pe un loc marcat nu înseamnă automat că ești în ilegalitate, dacă nu există un semn de interzis, scăzând astfel valoarea constatării personale a agentului care doar „a reluat textul legal”.
 
Răsturnarea definitivă de la Tribunal: Bun de plată!
 
Bucuria constănțeanului a fost scurtă. Primarul Municipiului Constanța, prin Direcția Generală Poliția Locală, a declarat apel. Dosarul a ajuns la Secția de contencios administrativ a Tribunalului Constanța, unde completul format din judecătorii Ciprian Gabriel Butaru și Răzvan Ionuț Pricop a produs o răsturnare totală de situație.
La data de 8 aprilie 2022, Tribunalul a admis apelul municipalității, a schimbat în tot sentința Judecătoriei și a respins plângerea șoferului. Instanța a stabilit în mod definitiv că procesul-verbal este temeinic, iar Virgil Gherghina este bun de plată. Argumentul a fost simplu: conform HCLM 77/2021, în Constanța este interzisă parcarea oriunde nu este marcat expres de către administratorul drumului, nefiind nevoie de un indicator suplimentar de interzicere.
 
Această amendă neplătită din 2021, devenită titlu executoriu definitiv în 2022, a fost trimisă ulterior către SPIT Constanța pentru recuperare silită, generând ulterior dosarele de executare și popririle pe care Gherghina le contestă și astăzi.
 
Ramificațiile colaterale: Litigiile din anii 2025 și 2026
 
Natura conflictuală a raporturilor juridice dintre Virgil Gherghina și municipalitate nu s-a oprit la dosarul menționat. O căutare în sistemul informatizat al instanțelor (ECRIS) arată că acesta a deschis o adevărată ofensivă juridică pe mai multe planuri, acumulând dosare în materii diferite.
 
Dosarul 12220/212/2021* – Răspunderea delictuală și eșecul din mai 2026
 
Paralel cu litigiile administrative, Virgil Gherghina, alături de doi intervenienți în interes propriu (Gherghina Silviu-Claudiu și Gherghina Carmen Alexandra), a deschis un proces civil împotriva numiților Iulian Oancea și Mihaela Oancea. Obiectul dosarului a fost o acțiune în răspundere delictuală, prin care solicita daune civile.
 
După un prim ciclu procesual, dosarul s-a întors în apel la Tribunalul Constanța (Secția I Civilă), sub completul „Apel civil 6”. Pronunțarea în această cauză a fost amânată de nu mai puțin de patru ori în primăvara anului 2026 (pe 17 martie, 31 martie, 15 aprilie și 29 aprilie), soluția finală fiind dată recent, la data de 15 mai 2026:

• Decizia nr. 791/2026: Instanța a admis excepția inadmisibilității apelului declarat de Virgil Gherghina (excepție invocată de familia Oancea) și i-a respins apelul ca inadmisibil.
• Apelurile celorlalți doi membri ai familiei Gherghina au fost respinse ca nefondate.
• Sancțiunea financiară: Instanța i-a obligat pe apelanții din familia Gherghina la plata sumei de 4.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimates. Din nou, Virgil Gherghina are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a depune recurs la Tribunalul Constanța.

 
Dosarul 25656/212/2023 – O nouă contestație împotriva Poliției Locale
 
Într-un alt dosar înregistrat recent în apel la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța (la data de 27 februarie 2026), Virgil Gherghina încearcă să anuleze un alt proces-verbal de contravenție, seria DPLC nr. 361654, emis tot de Poliția Locală.
 
Intimații în acest caz sunt Primăria Municipiului Constanța și Primarul Municipiului. Ultima modificare pe fișă a fost operată la data de 28 aprilie 2026, când instanța a acordat un termen extrem de îndepărtat pentru dezbaterea apelului, stabilit tocmai pentru data de 22 septembrie 2026, la completul APCA4. Acest dosar demonstrează că fluxul de sancțiuni și contestații dintre cele două părți este unul continuu.
 
Analiza de ansamblu: Ce urmează la Curtea de Apel Constanța?
 
Revenind la dosarul principal, 4931/118/2025, înregistrat la Curtea de Apel Constanța la data de 20 mai 2026, perspectivele juridice ale recurentului Virgil Gherghina depind exclusiv de modul în care avocații săi vor reuși să demonteze argumentul inadmisibilității stabilit de Tribunal.
 
Cazul lui Virgil Gherghina reprezintă un exemplu clasic de „litigiu de prestigiu” în care miza financiară inițială (o amendă de 400 de lei sau o poprire de 710 lei) palidează în fața resurselor de timp, energie și bani investite în sistemul judiciar. Rămâne de văzut dacă magistrații Curții de Apel Constanța vor menține linia dură a interpretării riguroase a Codului de procedură fiscală sau dacă vor deschide o portiță de salvare pentru constănțeanul care refuză să cedeze în fața ordinelor de plată emise de primărie.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Constănțean amendat pentru că a parcat „în afara spațiilor marcate expres de administratorul drumului public“. A câștigat la fond! Ce a decis Tribunalul, în apel