Primăria Eforie atacă la Curtea de Apel decizia prin care a pierdut un teren de peste 500 de metri pătrați. Instanțele au dat câștig de cauză moștenitoarelor proprietarului din 1946

Procesul privind un teren de 507 metri pătrați din Eforie Sud continuă la Curtea de Apel Constanța, după ce Orașul Eforie, prin primar, a declarat recurs împotriva deciziei Tribunalului Constanța, care a menținut hotărârea Judecătoriei Constanța favorabilă reclamantelor. Dosarul cu nr. 3150/212/2024, având ca obiect revendicare imobiliară, a fost înregistrat pe rolul instanței de control judiciar la data de 29 iunie 2026.
 
În primă instanță, cele două reclamante au solicitat obligarea Orașului Eforie să le lase în deplină proprietate și posesie terenul de 507 mp, radierea dreptului de proprietate al orașului din cartea funciară și obligarea autorității locale la plata cheltuielilor de judecată.


 
Potrivit motivării Judecătoriei Constanța, reclamantele au susținut că terenul a fost cumpărat în anul 1946 de autorul lor, Safarica, iar dreptul de proprietate al familiei nu s-a stins niciodată. Acestea au arătat că au descoperit actul autentic de vânzare-cumpărare abia după cercetări efectuate la Arhivele Naționale și că terenul a fost inclus, fără un titlu valabil, în inventarul domeniului privat al Orașului Eforie prin hotărâri ale Consiliului Local adoptate în anii 2020 și 2021.
 
De cealaltă parte, Orașul Eforie a susținut că reclamantele nu au calitate procesuală activă, invocând faptul că succesiunea autorului nu fusese dezbătută în termen și că certificatele de moștenitor nu includeau terenul aflat în litigiu. Autoritatea locală a mai arătat că terenul figura în patrimoniul orașului și că una dintre reclamante deținuse doar un drept de superficie asupra acestuia.
 
Judecătoria Constanța a respins aceste susțineri. Instanța a reținut, în esență, că reclamantele au făcut dovada calității de moștenitoare ale cumpărătorului din 1946, inclusiv prin certificate de calitate de moștenitor și acte de stare civilă, iar drepturile succesorale le permiteau să promoveze acțiunea în revendicare. Totodată, expertiza topografică efectuată în dosar a confirmat că terenul revendicat se suprapune integral peste imobilul înscris în cartea funciară pe numele Orașului Eforie.
 
Conform rejust.ro, în analiza titlurilor de proprietate, instanța a apreciat că titlul reclamantelor, derivat din contractul autentic de vânzare-cumpărare din 1946, este preferabil celui invocat de administrația locală. Judecătorul a constatat că Orașul Eforie nu a demonstrat prin ce modalitate legală terenul ar fi ieșit din patrimoniul autorului reclamantelor și nici nu a prezentat dovezi privind existența unui titlu valabil care să justifice înscrierea dreptului de proprietate în favoarea unității administrativ-teritoriale.

 
Prin sentința pronunțată în august 2025, Judecătoria Constanța a admis în parte acțiunea și a obligat Orașul Eforie să lase reclamantelor, Doga Ioana Polixenia și Varghida Rodica Aurelia, în proprietate și posesie terenul de 507 mp. Totodată, instanța a dispus radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate înscris pe numele orașului și a obligat pârâtul la plata a peste 14.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cererea privind înscrierea directă a dreptului de proprietate al reclamantelor în cartea funciară a fost respinsă, instanța arătând că această operațiune trebuie urmată prin procedura specială prevăzută de Legea cadastrului.
 
Orașul Eforie a atacat sentința cu apel, însă Tribunalul Constanța a respins calea de atac ca nefondată. În motivarea deciziei, tribunalul a confirmat concluziile primei instanțe și a apreciat că aceasta a interpretat corect atât probele administrate, cât și dispozițiile legale referitoare la revendicarea imobiliară și compararea titlurilor de proprietate.
 
Nemulțumit de soluție, Orașul Eforie a declarat acum recurs, urmând ca instanța supremă de control în această cauză, Curtea de Apel Constanța, să stabilească definitiv dacă terenul rămâne în patrimoniul moștenitoarelor sau dacă argumentele administrației locale justifică schimbarea hotărârilor pronunțate până în prezent.
 
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


Citește și:
Blue Border SRL a contestat în instanță un act al Administrației Naționale „Apele Române”. Primul termen, pe 13 iulie 2026