Două conflicte cu mize mari, pe masa judecătorilor CCR

Judecătorii Curții Constituționale au pe ordinea de zi două teme fierbinți, care au încins puternic meciul politic în ultima perioadă. Judecătorii sunt așteptați să dea un verdict în conflictul dintre guvernul Bolojan și judecătorii ICCJ. De asemenea, este așteptată o soluție în cazul conflictului instituțional între Guvern și Parlament, sesizat de Sorin Grindeanu, pe tema Ordonanței SAFE, conform StiripeSurse.ro

CCR, așteptată să arbitreze conflictul dintre Guvern și ICCJ

Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor.

Sesizarea a fost depusă după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă, pentru neplata acestor restanţe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

"Am decis (...) în şedinţa de Guvern sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie", declara, pe 2 iulie, Bolojan.

El a susţinut atunci că "instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional", act ce reprezintă "o ingerinţă directă" în activitatea executivă a statului.

"În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet, care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei", a explicat prim-ministrul.

Ministerul de Finanţe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

CCR discută conflictul sesizat de Sorin Grindeanu între Guvern și Parlament


Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă referitoare la Programul SAFE.

Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.

"Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării", se susţine în sesizare.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea "substanţială" a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

"Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că 'Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie", apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.

StiripeSurse.ro