Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:40 16 08 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Nicușor Constantinescu, achitat în primă instanță! Final de proces, la Curtea de Apel, în cazul fostului președinte al Consiliului Județean Constanța

ro

25 Jun, 2022 00:00 799 Marime text

 
  • Nicușor Constantinescu a fost achitat în primă instanță pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
  • Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Curtea de Apel Constanța este așteptată să se pronunțe săptămâna viitoare în apelul dosarului (2973/118/2018) în care Nicușor Daniel Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit!
 
Fostul șef al CJC a fost achitat în primă instanță, decizia fiind luată de Antoneta Ardeleanu, judecător în Tribunalul Constanța, și a fost contestată la Curtea de Apel, de procurorii DNA Constanța.
 
Decizia finală va fi luată de judecătorii Curții pe data de 27 iunie 2022.
 

În rechizitoriul întocmit, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța au reținut următoarea stare de fapt: „În perioada decembrie 2009 - noiembrie 2010, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, a achiziționat și a plătit servicii de publicitate în valoare de 401.700 lei. Suma respectivă reprezintă un prejudiciu adus bugetului Consiliului Județean Constanța concomitent cu obținerea de către firma prestatoare a serviciilor a unui folos necuvenit în același cuantum“.
 
„Concret, în perioada respectivă, Consiliul Județean Constanța a achiziționat servicii de publicitate în presa scrisă locală, pentru care a achitat integral un număr de 12 facturi fiscale. Ca urmare a dispozițiilor emise de Curtea de Conturi a României, Consiliul Județean Constanța s-a adresat instanței civile și a obținut o hotărâre judecătorească definitivă de obligare a inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel la plata sumei de 401.700 lei, ce reprezintă întregul prejudiciu al faptei penale. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului“, se mai arată în actele DNA.

 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
În motivarea deciziei, judecătoarea Antoneta Ardeleanu arată că „a existat o încălcare a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice de atribuire a unui contract unei firme private, respectiv, în ceea ce privește plata unor sume de bani reprezentând contravaloarea prestațiilor (...), fără a exista un contract atribuit prin achiziție publică, prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restransă, asa cum de altfel s-a întâmplat începând cu data de 4.04.2011 și așa cum este stipulat la art. 20 din OUG nr. 34/2006“.
 
„Acestă încălcare a fost constatată în mod corect de Curtea de Conturi pentru perioada decembrie 2009 –decembrie 2010 și i-a fost și imputată inculpatului, în calitatea sa de ordonator principal de credite, pronunțându-se hotărâri judecătorești civile, însă nu se poate susține că, orice abatere consemnată într-un raport al Curtii de Conturi constituie, în mod automat, infracțiunea de abuz in serviciu, care să fie reținută în sarcina ordonatorului principal de credite“.
 
„În cazul în care nu se poate dovedi, cum ar fi în cazul de față că, ordonatorul principal de credite a recurs și la alte acțiuni ilicite care să conducă la prejudicierea instituției publice pe care o reprezenta la acel moment, în sensul că, știa de lipsa acelui contract de prestări servicii, atribuit prin achiziție publică și cu toate acestea insista și impunea angajaților instituției să se facă plățile, nu poate fi reținută acțiunea sa de a semna ordonantarea de plată ca fiind o activitate care să se circumscrie infracțiunii de abuz in serviciu“.
 
„Mai mult decât atât, i se imputa inculpatului că, a urmărit obținerea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul, prin faptele descrise mai sus și reținute în raportul Curții de Conturi și care constituie o baza faptică, pentru trimiterea în judecată a inculpatului, însă nu s-a dovedit în mod cert că, s-a urmărit obținerea unui folos material pentru sine și nici pentru altul, așa cum se prevede în art. 13/2 din Legea 78/2000, însă nimeni nu a contestat efectuarea serviciilor, chiar dacă unele au fost considerate ca nefiind conforme cu scopul ce trebuia să îl urmărească instituția publică ce era condusă la vremea respectivă de inculpat, dimpotrivă prestarea serviciilor, după cum se susține și printr-o hotărâre judecatorească civilă, a fost una reală, iar plata contravalorii lor, trebuia făcută de instituția ce a beneficiat de acestea, fără a avea relevanță că au fost sau nu respectate dispozițiile legale în materia atribuirii contractului de prestare servicii publicitare“.
 
„În aceste condiții, aprobarea plăților de către inculpat nu poate fi considerată o faptă de natură penală, deoarece, interpretând altfel, ar însemna că orice abatere reținută de Curtea de Conturi ar trebui să conducă la ideea de săvârșire a unei fapte penale, cum ar fi aceea de abuz în serviciu de către un ordonator principal de credit al instituției respective sau de altă persoană cu astfel de atribuții legale, lucru ceea ce nu poate fi acceptat“.
 
De precizat că „raportul de expertiză nu a putut să calculeze un prejudiciu, strict legat de plată fără un contract încheiat în condițiile legii, prin urmare singura concluzie care se poate trage, ar fi aceea că, inculpatului în calitatea sa de ordonator principal de credite i se poate imputa modul în care a înțeles să fie gestionate și plătite sumele respective, cum de altfel a și reținut instanța civilă, însă nu se poate susține fără echivoc împrejurarea că activitatea inculpatului îmbraca și un caracter penal în cazul de față, mai ales că lipsa contractului a persistat în decurs de un an, înainte și dupa această perioadă nu s-a remarcat și nici nu s-a constatat că, o colaborarare cu Combat Press SRL ar fi fost defectuoasă și paguboasă pentru Consiliul Județean și UAT Constanța“, potrivit motivării.
 
În final, instanța a concluzionat că fapta de care este acuzat fostul șef al CJC nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
 
Tribunalul Constanța a lăsat nesoluţionată acțiunea civilă formulată în cauză de către partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Constanța.
 
Sursa motivare: rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Unul dintre dosarele lui Radu Mazăre s-ar putea întoarce la DNA! Curtea de Apel Constanța a constatat „neregularitatea rechizitoriului“! (MINUTĂ)
 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii