13 aprilie la Constanța de-a lungul timpului Din inima Dobrogei creștine- basilicile paleocreștine de la Tomis și Histria

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.

O serie întreagă de scrieri dezvăluie faptul că, pe teritoriul actual al României, primii creștini au apărut în Dobrogea. De altfel, această provincie a fost numită „Bethleemul românesc”, fiind considerată unul dintre cele mai vechi spații de răspândire a creștinismului pe actualul teritoriu al României. Așa cum arată istoricul Virgil Lungu în volumul „Creștinismul în Scythia Minor în contextul vest-pontic”, „de la început religia lui Christos a avut o dezvoltare rapidă, atât orizontală (întinderea pe care a cuprins-o), dar și pe verticală în sensul câștigării unor largi straturi sociale ale timpului”.

Una dintre cele mai clare dovezi ale evoluției creștinismului pe aceste meleaguri o reprezintă basilicile paleocreștine, edificii religioase care marchează atât afirmarea noii credințe, cât și organizarea instituțională în primele secole. Construite în special în secolele V-VI d.Hr., aceste monumente reflectă transformarea orașelor în centre episcopale și comunități bine structurate. Basilici au fost descoperite în întreaga Dobroge, la Tropaeum Traiani, Callatis, Axiopolis, Sucidava etc, dar în această filă de calendar ne oprim atenția asupra celor de la Tomis și Histria.

În anticul Tomis au fost descoperite numeroase basilici, semn al unei vieți religioase intense. Două dintre cele mai importante se află în zona centrală a orașului, între bulevardul Ferdinand și strada Traian. Așa-numita „Basilică Mare”, cu o lungime de aproximativ 48 de metri și o lățime de peste 23 de metri, impresionează prin dimensiuni și complexitate. Edificiul era împărțit în trei nave și avea o absidă amplă (nișă semicirculară, unde este amplasat altarul) la răsărit. Sub altar a fost identificată o criptă în formă de cruce, compartimentată în mai multe încăperi, care adăpostea, cel mai probabil, relicve de martiri. Toate aceste elemente sugerează că basilica a avut, în secolele V–VI, rolul de catedrală a orașului, notează Virgil Lungu în lucrarea menționată.


În apropiere se află „Basilica Mică”, de dimensiuni mai reduse, dar construită după același plan. Alte edificii de cult au fost descoperite în diferite puncte ale orașului. În curtea actualului Colegiu Național „Mihai Eminescu” au fost descoperite fragmente din zidurile de la răsărit ale unei basilici, precum și un culoar cu scări care duc către cripta aflată la 2,5 metri sub nivelul pardoselii. „Acoperișul este boltit, pereții laterali fiind pictați cu figuri geometrice și florale în chenare mai mici sau mai mari. S-a emis ipoteza că această bazilică reprezenta, la sfârșitul secolului al IV-lea, episcopia orașului”, a mai arătat istoricul Virgil Lungu.
Alte basilici au fost descoperite în zona Porții 1 a portului Constanța, în apropierea hotelului Palace, pe faleza de nord-est a peninsulei și o alta, la intersecția străzilor Revoluției din Decembrie 1989 și 9 Mai. „Elementul care individualizează această bazilică este existența pe pereții de est, nord, probabil și sud, a unor nișe amplasate central și aflate la înălțimea de 0,78 m de la nivelul pardoselii. Nișa din peretele de est era acoperită cu o olană de ceramică, cioplită circular la partea de sus. Deasupra nișei era pictat cu vopsea roșie o «crux latina». După înlăturarea olanei s-a descoperit un vas de sticlă, tip ploscă, cu două toarte. Este un vas reliqvar, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de «ampoules a eulogie» sau «eulogies de Saint Menas» și care păstra probabil sfântul mir”, a descris Virgil Lungu.

Dacă Tomisul impresionează prin numărul basilicilor, la Histria se remarcă monumentalitatea uneia dintre ele. Basilica episcopală de aici este considerată cea mai mare descoperită în Dobrogea, având peste 60 de metri lungime și aproximativ 30 de metri lățime. Această construcție domină centrul cetății târzii și reflectă importanța orașului ca sediu episcopal. Studiile arheologice au arătat că sub această mare basilică se află urmele unei construcții mai vechi, databile în epoca împăratului Theodosius cel Mare, ceea ce indică o continuitate a vieții creștine. De asemenea, în apropiere au fost identificate și alte basilici, unele construite peste vechi spații sacre sau necropole, ceea ce ilustrează transformarea peisajului religios al orașului.


În articolul „Histria 1990 – 2000”, publicat în revista științifică Pontica 45, istoricul Alexandru Suceveanu plasa începutul construcției basilicii episcopale în vremea împăratului Anastasius: „În ceea ce privește bazilica episcopală, cercetată  de o echipă  formată  din subsemnatul, Octavian Bounegru şi Crişan Muşețeanu, a cărei construcție începe în vremea lui Anastasius, trebuie spus că  prin dimensiuni, amplasament și eleganță ea nu face decât să confirme informația din «Notitia Episcopatuum», potrivit căreia în perioada sus‐numitului împărat 12 cetăți dobrogene acced la rangul de episcopate, în vreme ce Tomis‐ul la cel de mitropolie.  Măcar la fel de importantă  se arată  a fi ipoteza ultimilor cercetători ai cartierului rezidențial de la Est de bazilica episcopală  (Oct. Bounegru  și Virgil Lungu), după care acesta ar fi reprezentat un episcopium, desigur noul sediu al cartierului oficial din secolul al VI‐lea p. Chr.”.
 
Reclama zilei: Aviz negustori de la sate și orașe – Cărți poștale ilustrate de Paște – Articole de surpriză – Artifice, jucării – Depozit permanent din toate sorturile de hârtie – Găsiți cu prețurile cele mai convenabile la Depozitul de En gross – Papetăria Dobrogeană – strada Mangaliei, No 44 Librărie, Papetărie, Mărunțișuri.
 
Sursă foto: MINAC – reconstituire Basilica episcopală de la Histria


Citește și:
9 aprilie la Constanța de-a lungul timpului Povestea alabastronului