Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:51 26 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Motivarea judecătorilor Cum a pierdut municipiul Constanţa un proces cu o miză de 50 de milioane de euro!

ro

08 Dec, 2020 00:00 1664 Marime text
  • Municipiul Constanţa prin Primar a arătat, în esenţă, că prezentul demers judiciar este motivat de necesitatea salvgardării interesului public local la nivelul Municipiului Constanţa, privind funcţionarea serviciului public de alimentare cu energie termică.
  • Decizia Tribunalului Galați poate fi contestată la Curtea de Apel Galați.


Judecătorii de la Tribunalul Galați și-au motivat decizia prin intermediul căreia au respins acțiunea formulată de Municipiul Constanţa prin Primar în contradictoriu cu Guvernul României şi Ministerului Energiei. Pe scurt, în acest dosar, municipalitatea a solicitat de la Guvernul României şi de Ministerul Energiei 50 de milioane de euro, cauza vizând celebrele datorii istorice legate de serviciul public de alimentare cu energie termică.
 

Date din cererea de chemare în judecată

Potrivit cererii de chemare în judecată, cele 50 de milioane de euro reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul suferit de Municipiul Constanţa ca urmare a „încălcării prevederilor memorandumului Guvernului României nr. 5018/21.03.2013, adoptat în şedinţa Guvernului din data de 27.03.2013“. Mai mult decât atât, Municipiul Constanţa prin Primar cere Guvernului României şi Ministerului Energiei să achite cheltuielile de judecată.

Tot în motivarea acţiunii, Municipiul Constanţa prin Primar a arătat, în esenţă, că prezentul demers judiciar este motivat de necesitatea salvgardării interesului public local la nivelul Municipiului Constanţa, privind funcţionarea serviciului public de alimentare cu energie termică, în parametrii calitativi şi financiari optimi, fără întreruperi şi în condiţii depline de securitate a furnizării.
 

„Recunoaşterea încălcării drepturilor şi intereselor legitime“

Municipiul Constanţa a mai menţionat că procesul urmăreşte crearea condiţiilor necesare pentru autorităţile locale ale Municipiului ca, în exercitarea atribuţiilor legale stabilite în sarcina acestora, în domeniul asigurării funcţionării serviciului public de alimentare cu energie termică, să „obţină recunoaşterea încălcării drepturilor şi intereselor legitime, prin abstenţiunile şi acţiunile autorităţilor publice pârâte, şi, drept urmare, stabilirea unei despăgubiri şi obligarea pârâţilor la plata acesteia“, conform magistraţilor.

În final, Municipiul Constanţa a mai arătat că cele 50 de milioane de euro vor permite, printre altele, implementarea unei soluţii alternative (ca urmare a imposibilităţii de implementare a celei stabilite prin Memorandumul Guvernului României) pentru asigurarea securităţii furnizării serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul Constanţa.
 

Ce spun judecătorii

Așa cum arătam și mai sus, magistrații Tribunalului Galați au respins cererea Municipiului Constanţa, ca neîntemeiată.

În motivarea deciziei, judecătorii de la Tribunalul Galați arată, printre altele, că „pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală în sarcina unei persoane, este necesar a fi îndeplinite mai multe cerințe, respectiv săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între acestea și existența vinovăției celui care a săvârșit fapte și a determinat producerea prejudiciului“.


„Fapta ilicită“

Instanța mai reține că „o faptă este ilicită atunci când este contrară legilor imperative și bunelor moravuri, având ca efect încălcarea sau atingerea drepturilor subiective sau cel puțin a intereselor legitime ale altor persoane, interese care nu sunt potrivnice normelor juridice și moralei“.


Așadar, în cazul răspunderii delictuale, caracterul ilicit al faptei decurge din încălcarea unei norme de drept obiectiv. „În opinia reclamantului (nr. Municipiul Constanţa prin Primar) fapta ilicită a pârâților constă în încălcarea prevederilor Memorandumului și ale legislației specifice serviciului public de termoficare“, conform motivării.



Instanța mai reține că potrivit art. 10 din HG 561/2009 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.
 

„Tratat internațional“

(1) Memorandumul este instrumentul prin care se supune spre aprobare inițierea negocierii și/sau semnarea unui tratat internațional, respectiv suspendarea aplicării unui tratat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003.


(2) Memorandumul poate fi elaborat și în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică. Memorandumul va fi avizat de instituțiile implicate și va cuprinde descrierea respectivei probleme și propuneri pentru rezolvarea acesteia.


(3) Memorandumul este un act intern al Guvernului, care nu se publică în Monitorul Oficial al României.
 

Scopul memorandumului

Contrar susținerilor reclamantului (Municipiul Constanţa prin Primar), instanța a reținut că încheierea memorandumului în cauză nu a generat în sarcina pârâților obligația divizării patrimoniului ELCEN într-o modalitate determinată, cu privire la alocarea de active și pasive între societățile implicate.
 

„Nu poate fi identificat niciun temei legal“

În ceea ce privește omisiunea luării unor măsuri de către pârâți de natură să prevină situațiile care au apărut în realizarea serviciului de termoficare, în sensul existenței unei configurații patrimoniale de natură să împiedice funcționarea Elerctrocentrale SA, instanța reține că nu poate fi identificat niciun temei legal care să oblige pârâții să intervină în emiterea unor acte juridice societare prin care are loc transferul creanțelor de la o societate la alta, deoarece aceasta reprezintă o situație care nu poate fi reglată de Guvern, (...), depinzând de voința acționarilor societăților implicate.


Față de considerentele de fapt și de drept expuse, constatând că nu se poate reține în sarcina pârâților (Guvernul României şi Ministerului Energiei) săvârșirea unor fapte ilicite, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel încât va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.


Sursa motivare: rolii.ro


Citește și

Bomboană cu alcool în parcarea unui club de fițe din Mamaia. O șoferiță a chemat la judecată Poliția Rutieră

Contract de finanțare nerambursabilă
Judeţul Constanţa a chemat în judecată Asociaţia Club Sportiv Tomitanii. Cine va judeca dosarul


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii