Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:49 07 02 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Medicul Mircea Beuran, achitat pentru luare de mită! Motivarea judecătorilor

ro

05 Dec, 2022 13:18 1099 Marime text



Judecătorii de la Tribunalul Giurgiu și-au motivat decizia prin intermediul căreia Mircea Beuran, fostul președinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv șef al Disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, a fost achitat pentru luare de mită.
 
Medicul a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției.
 
Judecătorii au ajuns la concluzia că fapta nu există!
 
Conform DNA, „în data de 18 decembrie 2018, inculpatul Beuran Mircea, în calitățile menționate mai sus, ar fi primit de la o persoană, medic într-o unitate spitalicească din București (martor în cauză), bani și bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu“.
 

„Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, relative la ocuparea de către martor a unui post de asistent universitar pe perioadă determinată (în specialitatea chirurgie generală în cadrul U.M.F. „Carol Davila” București), îndatoriri ce puteau fi realizate de către inculpat prin oricare din actele care intrau în competența sa, în oricare din calitățile sale menționate anterior“, conform DNA.


„Dincolo de orice dubiu“
 
În motivarea deciziei, Tribunalul reține că „parchetul nu a reușit să dovedească dincolo de orice dubiu că inculpatul nu avea ca atribuție doar formularea propunerilor, mai exact parchetul nu a reușit să dovedească că inculpatul avea atribuții cu valențe de decizie, pentru a identifica o legătura între suma de bani și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale inculpatului“.
 
„Este adevărat, competența funcționarului public de a îndeplini actul la care s-a angajat nu trebuie să fie una singulară, exclusivă, actul respectiv putând constitui componența unei activități finale la care participă și alți funcționari având atribuții legate de aceasta sau care intră în competența altui funcționar, însă făptuitorul, prin modul în care își realizează propriile sarcini de serviciu să poată influența îndeplinirea actului de către funcționarul competent, îndeplinire care nu se poate rezuma doar la propuneri formulate sau la un simplu vot“, conform motivării.

 

„În lipsa unor dovezi în acuzare, din care să reiasă faptul că inculpatul putea influența îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale funcționarilor factori de decizie, eventual prin traficarea influenței, Tribunalul va reține un dubiu ce îi profită inculpatului și sub acest aspect. Tribunalul reține că pentru existența infracțiunii de luare de mită, este necesar ca pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani ori alte foloase să fie făcută în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Sintagma ”în legătură” subliniază necesitatea constatării unei condiționări a îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu  de către funcționarul public de primirea banilor sau alte foloase, condiționare care poate să rezulte în unele situații din materialitatea faptei sau din probele testimoniale administrate“, se mai arată în decizia magistraților.


„Parchetul s-a rezumat doar a indica anumite texte legale“
 
Tribunalul mai reține că în prezenta cauză, parchetul s-a rezumat doar a indica anumite texte legale, unele dintre ele demontate chiar din procedura de cameră preliminară, fără a administra mijloace de probă propiu zise, mijloace care nu au fost propuse de acuzare nici măcar în cursul judecății, și anume probe din care să rezulte în concret că inculpatul avea atribuții de serviciu.
 

„Atunci când faptele și împrejurările rezultate din probele administrate nu pot conduce la stabilirea dincolo de orice dubiu rezonabil a comiterii unei anumite infracțiuni de către acuzat, instanța are obligația de a dispune așadar o soluție de achitare, întrucât înfăptuirea justiției penale impune judecătotului să își fundamenteze hotărârea pronunțată pe elemente apte să conducă dincolo de orice dubiu rezonabil la stabilirea realității obiective cu privire la acuzația ce formează obiectul judecății, iar nu pe elemente cu caracter de probabilitate. Așadar, în cazul în care probele referitoare la comiterea faptei care formează obiectul judecății nu sunt certe și complete, ci există îndoiala cu privire la săvârșirea faptei de către inculpat ori referitor la vinovăția acestuia, se aplică regula in dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului“, conform motivării.

 
Pentru toate aceste considerente, tribunalul a decis achitarea medicului.
 
Decizia a fost contestată de DNA la instanța superioară.
 
În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului, până la concurența sumei de 10.007,5 euro, asupra unui cont bancar aparținând inculpatului.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Sursa: rejust.ro și portal instanțe de judecată.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii