Litigiu salarial la DSP Constanța Mai mulți funcționari publici atacă în recurs decizia Tribunalului și cer recalcularea salariilor la nivelul maxim prevăzut de lege

Mai mulți funcționari publici, prin Sindicatul Național Forța Ligii, au dat în judecată DSP Constanța, iar după ce pe fond au pierdut procesul, au atacat decizia cu recurs.

Recursul a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța, la data de 10 martie 2026, obiectul litigiului fiind „Litigiu privind funcționarii publici – Anulare act administrativ, Obligația de a face, Obligare la emitere act administrativ, Despăgubire – Pretenții”. Până în prezent, nu a fost stabilit un viitor termen de judecată.

Reclamanții/recurenții sunt: Pirvulet Nicoleta, Rusu Carmen Mariana, Sima Elena, Stan Mariana, Verioti Cherata, Vasiliev Liliana Janeta, Voicila Iuliana Elena, Zgura Luminita Elvira, iar recurent este Petcu Vali. Pârâtul este Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța.

Pe fond, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Constanța, la data de 26 aprilie 2025, iar în ședința de judecată din data de 23 ianuarie 2026, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Solutia pe scurt: Respinge acţiunea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată astăzi, 23.01.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Document: Hotarâre  90/2026  23.01.2026

„S-a arătat că prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a urmărit înlăturarea discriminărilor create prin legislaţia anterioară, iar până la aplicarea integrală şi unitară a anexelor legii începând cu anul 2023, în perioada aplicării etapizate conform art. 38 din lege, salarizarea personalului se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care este numit/încadrat, art. 39 din lege constituind temeiul legal pentru eliminarea inechităţilor. Reclamantele au făcut trimitere la Decizia Curţii Constituționale nr. 794/2016 şi la Decizia nr. ##/2023 pronunţată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Referitor la cuantumul maxim al salariilor de bază cu indicarea funcţiilor similare pentru care se pretind drepturile solicitate, s-a arătat că, potrivit pct. 39 din Decizia ICCJ nr. 80/2023, în vederea egalizării prevăzute de decizia mai sus menţionată, Curtea Constituţională a reţinut la paragraful 32 din această decizie că „nivelul maxim al salariului de bază” (...) la care se face egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) din OUG nr. 57/2015 urmează să se stabilească prin raportare la o funcţie similară, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

În ceea ce priveşte cuantumul maxim al salariului de bază ce se solicită, urmează a fi obligată pârâta să stabilească salariul de bază al prin raportare la salariul deţinut de un alt salariat cu o funcţie similară din cadrul aceleaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, din cadrul Casei Naționale de Asigurări de ########, poz. IA Funcții publice de conducere/execuție – consilier, consilier juridic, expert, inspector, grad profesional superior, gradație de vechime 5, respectiv 12.293 lei. Reclamantele au apreciat că această obligaţie subzistă atât începând cu luna ianuarie 2024, dar şi din luna iulie 2017 (luna intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017), având în vedere asumarea de legiuitor a egalităţii de tratament juridic, un tratament juridic echitabil şi nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar care desfăşoară muncă de valoare egală, în sensul de a se asigura acestora, prin aplicarea dispoziţiilor legii de salarizare, o remuneraţie egală, aşa cum s-a reţinut şi la pct. 29 alin. 38 din considerentele Deciziei nr. ## din 26 septembrie 2016 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea chestiunilor de drept. Reclamantele au solicitat să se analizeze înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că beneficiază de un salariu mai mic decât cel al colegilor acestora din cadrul instituţiilor similare din ţară, precum cea expres indicată, ceea ce creează o discriminare în raport cu prevederile alin. 1 art. 16 din Constituţia României şi ale art. 39 şi art. 6 din Legea nr. 153/2017 care consacră în mod expres respectarea principiului nediscriminării şi al egalităţii salaríale şi a principiul remunerării egale şi al egalității de tratament, unul din principiile fundamentale ale Comunităţii Europene.”, se mai arată pe ReJust.