Justiție Constanța Anularea unei hotărâri a Consiliului Local al Orașului Năvodari, în atenția magistraților de la Curtea de Apel Constanța

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat dosarul cu numărul 1988/118/2025 la data de 10 martie 2026. Acesta se află la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, iar obiectul este „anulare act administrativ Hotărârea nr. 289/16.12.2024“. Stadiul procesual este recurs.

Părți în dosar sunt Prefectul Județului Constanța – Intimat Reclamant și Consiliul Local al Orașului Năvodari – recurent pârât.

Dosarul s-a mai aflat pe rolul Tribunalului Constanța care la data de 13 ianuarie 2026 a admis cererea și a anulat Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 289/16.12.2024 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal în vederea modificării reglementărilor urbanistice pentru lotul cu nr. cadastral 118209, cu aplicarea matricei SEVESO.

„Solutia pe scurt: Admite acţiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului Constanţa, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Năvodari. Anulează Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 289/16.12.2024 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal în vederea modificării reglementărilor urbanistice pentru lotul cu nr. cadastral 118209, cu aplicarea matricei SEVESO. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 13.01.2026“ – conform Portalului Instanțelor de Judecată.

Potrivit Rejust.ro, instanța reține că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local Năvodari nr. 289/16.12.2024 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal în vederea modificării reglementărilor urbanistice pentru lotul cu nr. cadastral 118209, cu aplicarea matricei SEVESO.

„În motivare, reclamantul a susținut, în esență, că hotărârea atacată este nelegală întrucât a fost adoptată în lipsa condițiilor procedurale și de fond impuse de legislația urbanismului, raportat la faptul că documentația supusă aprobării s-a întemeiat pe certificatul de urbanism nr. 622/15.09.2023, a cărui valabilitate era limitată până la data de 15.09.2024, iar la data adoptării hotărârii, 16.12.2024, atât certificatul de urbanism, cât și avizele și acordurile solicitate prin acesta nu mai erau în termenul de valabilitate.
Reclamantul a arătat că, în această situație, autoritatea deliberativă nu putea adopta hotărârea de aprobare a PUZ, întrucât nu mai exista un set de avize valabile care să susțină legalitatea demersului, iar obligația de a opera cu avize în termen rezultă inclusiv din normele metodologice aplicabile în materia urbanismului.
Totodată, reclamantul a invocat încălcarea termenelor procedurale prevăzute de lege pentru promovarea și aprobarea documentației, precum și împrejurarea că, pe terenul pentru care a fost elaborat PUZ, ar exista o construcție edificată în temeiul unei autorizații de construire aflate sub controlul instanței de contencios administrativ, ceea ce ar demonstra că demersul urbanistic tinde la conservarea ori validarea unei situații litigioase.
Pârâtul Consiliul Local Năvodari a depus întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în esență, că momentul relevant pentru verificarea valabilității avizelor și acordurilor este data depunerii documentației complete spre aprobare, nu data adoptării hotărârii de consiliu local, întrucât durata procedurii administrative nu poate fi imputată beneficiarului documentației.
Pârâtul a mai susținut că cel de-al doilea motiv invocat de reclamant, referitor la existența unei construcții și la un litigiu distinct privind autorizația de construire, nu poate constitui, prin sine, o cauză de anulare a hotărârii de aprobare a PUZ, întrucât legalitatea hotărârii se verifică prin raportare la condițiile impuse de lege pentru aprobarea documentației de urbanism, iar nu prin raportare la un litigiu paralel, cu obiect diferit.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține, cu titlu prealabil, că prezenta acțiune se circumscrie controlului de legalitate exercitat asupra actelor autorităților administrației publice locale, control care, în cazul actelor de aprobare a documentațiilor de urbanism, vizează respectarea strictă a condițiilor legale și infralegale de inițiere, avizare, transparență, fundamentare și aprobare, fără ca instanța să se substituie autorității deliberative în aprecierea oportunității soluției urbanistice, dar verificând dacă aceasta a fost adoptată în limitele și cu respectarea procedurilor impuse de lege“ – conform rejust.ro.

În al doilea rând, din înscrisurile depuse de reclamant rezultă că procedura de avizare a fost derulată în baza certificatului de urbanism nr. 622/15.09.2023, cu valabilitate până la 15.09.2024, certificatul indicând setul de avize și acorduri necesare pentru promovarea și aprobarea documentației.


Or, hotărârea de consiliu local a fost adoptată la data de 16.12.2024, adică ulterior expirării valabilității certificatului de urbanism indicat ca temei procedural al avizării și al completitudinii documentației.

Pe de altă parte, cu privire la susținerea reclamantului referitoare la existența unei construcții pe amplasament și la un litigiu distinct privind autorizația de construire, instanța reține că prezenta cauză are ca obiect exclusiv controlul de legalitate al hotărârii de aprobare a unei documentații de urbanism.

„Chiar dacă, în plan factual, este posibil ca unele demersuri urbanistice să fie inițiate pentru a armoniza reglementările cu o situație existentă, simpla existență a unui litigiu cu privire la o autorizație de construire nu conduce, prin ea însăși, la nulitatea hotărârii de aprobare a PUZ, în absența unei dovezi concrete că hotărârea ar încălca reguli materiale de urbanism ori că ar fi adoptată cu deturnarea scopului legii. În speță, reclamantul nu a administrat probe apte să fundamenteze o asemenea concluzie, iar instanța constată că acest motiv, ca atare, nu este de natură să atragă anularea actului, distinct de nelegalitatea deja reținută sub aspectul avizelor“ – conform Rejust.ro.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma rejust.ro.
 
Citește și: 

Prefectul Județului Constanța contestă la Curtea de Apel legalitatea unei autorizații de construire în Năvodari, după ce a pierdut procesul la Tribunal