Înalta Curtea de Casație și Justiție nu îl lasă în libertate pe procurorul Teodor Niță (MINUTA)

Procurorul Teodor Niță nu va părăsi arestul preventiv. Decizia aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care în cursul acestei zile, 18.06.2026, a anunțat că a respins cererea magistratului de plasare sub control judiciar.
 
MINUTA
 

În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpatul Niţă Teodor.
 
În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune formulată de inculpatul Niţă Teodor.
 
Obligă inculpatul la plata sumei de câte 200 lei pentru fiecare cerere, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 165 lei, rămâne în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare. Pronunțată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 18 iunie 2026.

 
Amintim că procurorul Teodor Niță a fost deferit justiției alături de procurorul Gigi Valentin Ștefan, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, într-o cauză penală și că la data de 15 mai, cei doi magistrați au fost arestați preventiv.
 
Iată comunicatul emis la data de 15.05.2026, de Înalta Curte de Casație și Justiție:
 
În continuarea comunicatelor de presă din data de 13 mai 2026 și din data 15 mai 2026, informăm că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor doi inculpați ce au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

 
În referatul cu propunere de arestare preventivă procurorul de caz a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale) de către unul dintre inculpați și instigare la abuz în serviciu pentru cel de-al doilea inculpat.
 
Precizăm că măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, care nu înfrâng în niciun fel principiul prezumţiei de nevinovăţie.
 
Ce acuzații li se aduc celor doi procurori
 
Iată comunicatul emis la data de 15.05.2026, de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
 

Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în cursul zilei de ieri, 14 mai 2026,  punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura reținerii pentru 24 de ore față de doi inculpați, având calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale) pentru unul dintre inculpați și instigare la abuz în serviciu pentru cel de al doilea inculpat.
 
Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
 
La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate,  promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil  un dosar penal.
 
De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil  două cauze civile.
 
Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale. În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice.
 
Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
  
La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă  unui om de afaceri.
 
Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Facem precizarea că toate persoanele cercetate în cauze penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Veste grea pentru procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță de la PCA Constanța - ÎCCJ a hotărât ca aceștia să rămână sub măsura arestului preventiv