Conferința „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946”, găzduită de Biblioteca Academiei Române
Conferința „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946”, găzduită de Biblioteca Academiei
194
Marime text
Asociația Amarjar, organizația care a luat naștere în contextul închiderii Europei Libere, deschide pe 19 noiembrie 2026, seria Conferințelor Amarjar de Istorie Recentă în Sala Amfiteatru de la Biblioteca Academiei Române, cu un subiect-cheie în istoria comunizării României sub ocupația sovietică (1944-1958).Conform organizatorilor, conferința „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946” își propune să devină punctul de întâlnire dintre câteva prezentări în format academic și întrebări relevante atât din perspectiva cercetărilor istoriografice, cât și din perspectiva expertizei pe care studiul perioadei de tranziție (1944-1947) de la un regim democratic la dictatură o poate furniza prezentului, într-un moment în care libertatea se află sub asaltul autoritarismului. 19 noiembrie 1946 a fost momentul decisiv al acaparării puterii și a pseudo-legitimării noului regim politic impus de Moscova prin falsificarea brutală a alegerilor, cu un scor oficial de 69,8% de la situația reală, estimată de istorici la 10-12%.
Cuvântul de deschidere aparține președintelui Colegiului CNSAS, Constantin Buchet și gazdelor de la Biblioteca Academiei, conduse de dl. Nicolae Noica. Apoi cu moderarea redactorului-șef de la Revista Historia, Ion M. Ioniță, vor susține prelegeri și prezentări:
- Silviu B. Moldovan, director CNSAS cu o prelegere despre cum s-au petrecut concret alegerile, o listă de abuzuri, inclusiv turism electoral, nenumărarea și distrugerea buletinelor de vot, întocmirea proceselor-verbale falsificate cu procente uriașe în favoarea Blocului Partidelor Democratice, dominat de Partidul Comunist.
- Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației Coposu și nepotul marelui patriot Ilie Lăzăr, deputat PNȚ arestat înainte de alegerile din 1946 (ofițer habsburgic, Ilie Lazăr a pus steagul româneasc pe acoperișul Primăriei din Cernăuți în noiembrie 1918, când soarta Bucovinei, asaltată de bolșevici, dar și de naționaliștii ucraineni, nu era deloc sigură).
- Mara Dumitrache, studentă la Facultatea de Istorie a Universității din București, laureată recent a premiului III al Fundației Coposu, cu însemnări din memorii și jurnale, reacții în fața furtului alegerilor din 1946.
- Andreea Păiș, o tânără regizoare de film, va prezenta o galerie foto cu portrete ale principalelor personaje ale epocii, dar și articole de ziar relevante.
- Elena Vijulie Tănase, președintele Asociației Amarjar și fost director Europa Liberă, va face o scurtă expunere de rapoarte diplomatice transmise de la București în noiembrie 1946 și la finele lui 1946, cu privire la alegeri.
Astfel, pentru conferința „80 de ani de la alegerile falsificate din 19 noiembrie 1946”, de joi, 19 noiembrie, primirea invitaților începe la ora 09.00, iar deschiderea conferinței la 9.30. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Un link de înscriere este disponibil aici.
Principala forță pe care s-a bazat Partidul Comunist Român, având la vârf agenți sovietici precum Teohari Georgescu (ministru de Interne), Ana Pauker (ministru de Externe), Emil Bodnăraș, Vasile Luca, pentru a răsturna scorul alegerilor era Armata Roșie. Dar distrugerea fizică a buletinelor de vot și întocmirea a mii de procese-verbale cu date false nu ar fi fost posibile fără guvernul impus de Moscova și condus de avocatul român Petru Groza, învestit la 6 martie 1945.
Nu ar fi fost posibile fără complici români în așa-numitele „comitete de supraveghere”, în prefecturi și primării, în noile partide, în secții de Poliție și Jandarmerie. Presa pro-sovietică cu limbaj virulent, sabotarea partidelor pro-occidentale și a distribuției ziarelor lor, actele de violență contra opozanților de orice fel, infiltrarea masivă a sindicatelor, promisiunile populiste, confuzia termenilor uzuali și normalizarea agresivității, toate au contribuit la un climat de nesiguranță, minciună și frică.
Grație parteneriatului cu Facultatea de Științe Politice/ SNSPA, a colaborării cu Facultatea de Istorie și cea de Jurnalism de la Universitatea din București, și alte parteneriate, la Conferința Amarjar din 19 noiembrie sunt așteptați elevi, studenți, profesori. De asemenea, cercetători, jurnaliști, diplomați. Sunt bineveniți toți cei interesați de cum se mișcă lumea în prezent și vor să petreacă câteva ore, identificând în istoria ultimului secol strategii și tactici de dominație, respectiv forme de rezistență și soluții în momente critice. Cea de-a doua Conferință Amarjar de Istorie Recentă «Timișoara, 17 decembrie: „Uită-te la mine când vorbesc cu tine!”», este programată joi, 17 decembrie.„Istoria românească pornise într-o direcție primejdioasă, orice mișcare necugetată însemna fie pieirea ta, fie pieirea altora, puteai deveni în orice clipă victima propriei inabilități (…)
Orice hotărâre ai fi luat, parcă ai fi luat-o împotriva ta însuți”, spune Regele Mihai în Convorbirile (1991) sale cu scriitorul Mircea Ciobanu. O dovadă că mai rău decât să alegi răul cel mai mic, e să nu ai de ales deloc.
Detaliile vor fi anunțate în timp util.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


