Gabriel Coicea, șef de birou în ISCIR Constanța, pierde în instanță după ce a contestat demiterea. Procesul continuă în apel (DOCUMENT)

 
Gabriel Coicea, șef de birou în Inspectoratului Teritorial ISCIR Constanța, potrivit decalarației de avere completată în anul 2024, a pierdut în primă instanță procesul intentat împotriva instituției care l-a destituit din funcție prin Ordinul nr. 150/25.07.2024.

Printr-o cerere depusă pe 14 august 2024, reclamantul a solicitat Tribunalului Constanța: anularea ordinului de încetare a exercitării funcției de conducere,reintegrarea în postul anterior, plata drepturilor salariale restante și a altor beneficii pierdute,suspendarea efectelor ordinului pe durata procesului.






Inițial, cauza a fost înregistrată la Secția de contencios administrativ și fiscal, dar instanța a invocat excepția de necompetență materială, motivând că litigiul vizează un raport de muncă al personalului contractual, nu un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ.

Astfel, la termenul din 21 noiembrie 2024, competența a fost declinată către Secția I civilă – Litigii de muncă a Tribunalului Constanța.


Pe fond, la termenul din 24 martie 2025, instanța a respins cererea ca nefondată, cu drept de apel în termen de 10 zile.
Nemulțumit de soluție, Gabriel Coicea a declarat apel pe 13 mai 2025, iar dosarul a fost înaintat Curții de Apel Constanța. Cauza se află în prezent pe rolul acestei instanțe, în faza procesuală a apelului.
 

 Cererea de chemare în judecată

Potrivit Rejust.ro., prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. ####/118/2024 din data de 14.08.2024, reclamantul ###### ####### a chemat în judecată pe pârâtul ISCIR - Inspectoratul de Stat pentru Controlul Caznelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună:

• anularea Ordinului nr.150/25.07.2024 prin care s-a dispus încetarea exercitării cu caracter temporar a functiei de ######### Șef al IT ISCIR Constanța;
• reintegrarea pe functia detinută anterior emiterii Ordinului nr. 150/26.07.2024;
• obligarea pârâtei la plata salariilor indexate, majorate și actualizate cuvenite, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă nu era destituit nelegal, aferente perioadei cuprinse între 26.07.2024 și data reintegrării efective;
• suspendarea ordinului atacat până la solutionarea definitivă a cauzei;
• obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

 
Poziția ISCIR - Inspectoratul de Stat pentru Controlul Caznelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
 
Pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul Caznelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Invocarea excepției de necompetență
La termenul din 21.11.2024 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale procesuale a Secției de contențios administrativ şi fiscal, a pus în discuţie această excepţie şi a rămas în pronunţare asupra ei.


Analiza excepției de necompetență materială
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale procesuale a Tribunalului Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, se reţin următoarele:

Situația contractuală a reclamantului
Reclamantul ###### ####### este încadrat în funcţia de inspector de specialitate grad profesional I în cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat şi îşi desfăşoară activitatea la Inspectoratul Teritorial ISCIR Constanţa în baza contractului individual de muncă pe durată nedeterminată nr. 798/09.09.2021.

Numirea temporară în funcția de conducere

Prin ordine succesive ale Inspectorului şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, urmate de încheierea unor acte adiţionale la contractul individual de muncă, reclamantul a fost desemnat să exercite cu caracter temporar funcţia de conducere vacantă de şef birou în cadrul Inspectoratului Teritorial ISCIR Constanţa, iar prin Ordinul nr. 140/01.11.2023 a fost desemnat să exercite cu caracter temporar funcţia de conducere vacantă de ######### şef al Inspectoratului Teritorial ISCIR Constanţa, fiind întocmit actul adiţional nr. 13615/17.11.2023 la contractul individual de muncă.

Încetarea exercitării funcției temporare

Prin Ordinul nr. 150/25.07.2024 al Inspectorului şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat s-a dispus încetarea exercitării cu caracter temporar a funcţiei de inspector şef începând cu data de 26.07.2024 şi ocuparea funcţiei anterior deţinute, respectiv aceea de inspector de specialitate grad profesional I.

Statutul de personal contractual

Potrivit art. 4 alin. (3) din HG nr. ######### privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat „Personalul din cadrul ISCIR este personal contractual.”
Din susţinerile reclamantului, necontestate de pârât, acesta a avut calitatea de personal contractual şi nu de funcţionar public, astfel că în raport cu angajatorul său acesta nu a avut raporturi de serviciu ci raporturi de muncă, iar litigiile privitoare la raporturile de muncă ale personalului contractual nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ ci a celei de litigii de muncă.

Natura juridică a ordinului contestat

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ apreciind că actul contestat, respectiv Ordinul nr. 150/25.07.2024 al Inspectorului şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat are natura unui act administrativ, însă instanţa apreciază că el nu este un asemenea act, în accepţiunea dată de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004...

Considerații asupra competenței instanței

... având în vedere că deşi are caracter individual, este de natură să stingă raporturi juridice existente şi a fost emis de o persoană care exercită şi atributele autorităţii executive, în cazul particular al raporturilor de muncă Inspectorului şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nu acţionează întotdeauna în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, ci şi ca persoană responsabilă de executarea contractului individual de muncă al angajatului, aşa cum este cazul în speţă.

Concluzia instanței cu privire la competență

Aşadar, indiferent de modul de formulare a acţiunii, aceasta este una privitoare la raporturile de muncă ale reclamantului, în calitate de personal contractual, astfel că analiza competenţei instanţei trebuie făcută din această perspectivă.

Faptul că funcţia reclamantului este una de conducere nu face ca natura raporturilor sale cu angajatorul să fie alta decât cea stabilită prin contractul individual de muncă şi actele adiţionale ale acestuia, nefiind relevant faptul că OUG nr. 57/2019 cuprinde reglementări şi cu privire la personalul contractual din autorităţile şi instituţiile publice, câtă vreme, deşi prin art. 554 este reglementat modul de încadrare şi promovare a personalului contractual, art. 556 alin. 4 din acelaşi act normativ limitează categoria litigiilor de competenţa instanţelor de contencios administrativ sau a instanţei judecătoreşti competente doar la cele privind stabilirea unor drepturi care se acordă personalului contractual, iar nu şi cu privire la toate aspectele ce privesc raportul de muncă al acestui personal cu angajatorul.
 
 
Șef ISCIR Constanța, Gabriel Coicea, deține terenuri, clădiri, conturi

Gabriel Coicea, șef de birou în cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor Sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR), și-a făcut publică declarația de avere, oferind o imagine detaliată asupra bunurilor și veniturilor personale și ale familiei sale.

Coicea și soția sa, Irina Heumayer, dețin mai multe terenuri agricole în județele Constanța și Ialomița. Printre acestea se numără: un teren agricol de 2.050 mp în Mihail Kogălniceanu (dobândit prin moștenire în 2015, 1/2 cotă-parte), un teren de 4,75 ha în aceeași localitate, tot moștenit, un teren agricol de 450 mp în Mihail Kogălniceanu, în coproprietate cu soția și un teren agricol de 4 ha în orașul Țăndărei, județul Ialomița, dobândit tot prin moștenire în 2020.

La capitolul clădiri, familia Coicea deține un apartament în Constanța (49,45 mp), obținut prin moștenire în 1990,un apartament de 89,12 mp în Constanța, achiziționat în 2011 împreună cu soția prin contract de vânzare-cumpărare,o casă de locuit de 103,5 mp în Ovidiu, județul Constanța (moștenire), o casă de vacanță de 164,25 mp în Eforie Sud, deținută împreună cu Cristina-Diana Coicea și Elena Gheghesan, o altă casă de locuit în Ovidiu, obținută prin moștenire, un teren intravilan de 505 mp în localitatea Tuzla, achiziționat în 2011.

În ceea ce privește activele financiare, Gabriel Coicea are un cont curent în euro deschis în 2022 la Unicredit Bank, cu un sold de 8.000 de euro. De asemenea, a acordat un împrumut personal în valoare de 10.000 de euro unei persoane numite Marian Nucu.

Pe partea de datorii, acesta are un credit contractat în 2011, scadent în 2041, în valoare de 30.000 de euro, la aceeași bancă.
Gabriel Coicea a încasat în ultimul an fiscal un salariu anual de 53.402 le din funcția de șef birou la ISCIR. La această sumă se adaugă: 30.000 lei din închirierea unui imobil,5.961 lei din arendarea unui teren către Montana Azuga SRL, 4.888 lei din arendă în zona Țăndărei.

Soția sa, Cristina-Diana Coicea, a realizat venituri din salariu în valoare de 70.275 lei, fiind angajată la UMEX SA din Constanța. A mai primit și 6.000 de euro ca ajutor familial de la Gheghesan Nicolae.

Cei doi copii ai familiei au încasat fiecare câte 2.736 lei din alocații.

În declarația de interese, Coicea nu a făcut mențiuni.


 
 PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.




În Secțiunea Document pot fi consultate declarațiile de avere și interese ale lui Gabriel Coicea. 



Citește și:

Un inspector de stat șef în cadrul ISCIR, în colimatorul DNA. Este acuzat de luare de mită