Dosarul, declinat la Tribunalul Constanța Edilii orașului Negru Vodă și salariații comunelor și orașelor din România au dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor

• Asociația Comunelor din România și Sindicatul Național SCOR al salariaților comunelor și orașelor din România  au înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța,secția contencios administrativ și fiscal, dosarul nr.227/36/2003, având ca obiect „pretenții" în contradictoriu cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor
• Reclamanți în dosar sunt și Petre Urziceanu și Marian Cășuneanu, primarul, respectiv viceprimarul orașului Negru Vodă din județul Constanța
• Dosarul a fost declinat la Tribunalul Constanța de magistrații Curții de Apel după ce au analizat plângerea în ședința din 15 iunie 2023
• Reclamanţii au solicitat la Curte obligarea obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor ca, în dublă calitate, în nume propriu şi ca reprezentant a Statului român, să plătească suma totală de 2.552,303 lei, cu titlu de prejudiciu salarial

 

 
Asociația Comunelor din România și Sindicatul Național SCOR al salariaților comunelor și orașelor din România  au înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța,secția contencios administrativ și fiscal, dosarul nr.227/36/2003, având ca obiect „pretenții" în contradictoriu cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Reclamanți în dosar sunt și Petre Urziceanu și Marian Cășuneanu, primarul, respectiv viceprimarul orașului Negru Vodă din județul Constanța.

Dosarul a fost declinat la Tribunalul Constanța de magistrații Curții de Apel după ce au analizat plângerea în ședința din 15 iunie 2023.

Reclamanţii au solicitat la Curte obligarea obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor ca, în dublă calitate, în nume propriu şi ca reprezentant a Statului român, să plătească următoarele sume:

1) Pentru demnitarii reclamanţi, suma totală de 2.552,303 lei, cu titlu de prejudiciu salarial, până la data încetării efectelor prevederilor neconstituţionale ale ordonanţelor de urgenţă care împiedică angajatorii lor să le plătească indemnizaţiile cuvenite în raport cu evoluţia salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare;

2) Pentru salariaţii reclamanţi, suma totală de 9.050.328 lei, cu titlu de prejudiciu salarial până la data încetării efectelor prevederilor neconstituţionale ale ordonanţelor de urgenţă care împiedică angajatorii lor să le actualizeze salariile în raport cu evoluţia salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare;

3) Cheltuielile de judecată pe care le vor dovedi potrivit legii.

Examinând cererea reclamanților, instanța a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Constanța în soluţionarea cauzei în raport de dispoziţiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi a pus în discuţie această excepţie.

Totodată, reclamanţii au formulat şi excepţie de neconstituţionalitate cu privire la prevederile:  Articolului I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din 6 ianuarie 2020 privind unele măsuri fiscal- bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Articolului I, alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 226 din 30 decembrie 2020privind unele măsuri fiscal- bugetare şi pentru modificai'ea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, Articolului I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 130 din 17 decembrie 2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Articolului I alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168 din 9 decembrie 2022 privind unele măsuri fiscal- bugetare. prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, solicitând instanţei, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale republicată, înaintarea excepţiei instanţei de control constituţional, instanţă în faţa căreia solicită constatarea neconstituţionalităţii actelor normative contestate.

Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat, în prealabil, excepţia nulităţii cererii pentru lipsa timbrajului, excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, pentru lipsa motivării acesteia, excepţia inadmisibilității acţiunii, raportat la dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, din mai multe perspective.

În ceea ce priveşte obligarea pârâtului Guvernul României la plata sumelor cuvenite, consideră că cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi, implicit, fără capacitate juridică civilă, pe cale de excepţie. Pe fond, arată pârâtul că, astfel cum au fost formulate solicitările prin acţiunea introductivă, rezultă că, în realitate, se solicită o modificare a actelor normative în discuţie.
Solicitarea de a implica instanţa de contencios administrativ în rezolvarea unui astfel de raport de conflict este, în egală măsură şi neconstituţională, nefiind admisă posibilitatea rezolvării conflictului de o manieră care ar presupune substituirea autorităţii publice.

În speţă nu este îndeplinită condiţia existenţei faptei ilicite, neputându-se reţine exercitarea cu rea-credinţă, abuzivă de către pârât a competenţelor sale privind adoptarea unor ordonanţe de urgenţă.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Finanţelor a invocat la rândul său excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Ministerului Finanţelor chemat în judecată în nume propriu şi în calitate de reprezentant al Statului, în raport de dispozițiile art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Asupra excepţiei necompetenţei materiale a Curţii de Apel a reținut următoarele: „apreciază că acest refuz, care fundamentează cererea în despăgubiri a reclamanților - alături de neconstituționalitatea invocată în raport de anumite dispoziții legale- creează coordonatele procesuale ale litigiului de față, așadar inclusiv în privința competenței materiale în soluționarea cauzei. Competența materială în litigiile de contencios administrativ este reglementată prin art. 10 alin. 1 din legea nr. 554/2004 potrivit cărora ”(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

Cum refuzul invocat în cauză este manifestat de părțile în relație cu care se solicită în concret plata despăgubirilor (unități administrativ-teritoriale, respectiv autorități ale administrației publice locale), Curtea apreciază că în aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. 1 din legea contenciosului administrativ, competența materială în soluționarea cauzei de față aparține tribunalului - secția de contencios administrativ.

În plus, s-a reținut că întreaga reglementare a acțiunii în contencios administrativ subiectiv conduce la concluzia potrivit căreia acțiunea în acordarea de despăgubiri, chiar atunci când este formulată separat, are un caracter subsecvent acțiunii în anularea actului nelegal sau împotriva refuzului de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept sau un interes legitim.

Având în vedere aceste considerente și văzând și dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 2 Cod de procedura civila, instanța apreciază întemeiată excepția invocată, urmând să o admită și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța.
 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
Citește și:

Cazul a ajuns în fața magistraților CJC a plătit 60.000 de euro pentru o mașină de teren. Ministerul Dezvoltării a cerut corecția achiziției