Dosarul artistului Nicu Paleru, un litigiu-maraton pe drepturi de autor, a ajuns la Curtea de Apel Constanța

• Dosarul are numărul 7903/109/2021 și a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța la data de 23 decembrie 2025
• Litigiul a fost declanșat în anul 2021, când Genico – Mar MG SRL a solicitat instanței să constate că deține în mod exclusiv drepturile de autor și drepturile conexe asupra unor piese cunoscute din repertoriul lui Nicu Paleru, precum „Zi vioara zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Cu paharul plin” și „Sănătos băiatul meu”

 
Unul dintre cele mai complexe litigii din domeniul drepturilor de autor din muzica românească îl are în prim-plan pe interpretul de muzică populară Nicu Paleru și casa de producție SC Genico – Mar MG SRL. După mai bine de patru ani de procese, dosarul a ajuns în prezent pe rolul Curții de Apel Constanța, în faza de apel, unde se va decide definitiv soarta unor contracte de cesiune și a drepturilor asupra unor piese cunoscute publicului larg.
 
Dosarul are numărul 7903/109/2021 și a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța la data de 23 decembrie 2025, fiind repartizat Secției I civile – Proprietate Intelectuală. Până în acest moment, instanța nu a stabilit un termen de judecată.
 
De unde a pornit conflictual
 
Litigiul a fost declanșat în anul 2021, când Genico – Mar MG SRL a solicitat instanței să constate că deține în mod exclusiv drepturile de autor și drepturile conexe asupra unor piese cunoscute din repertoriul lui Nicu Paleru, precum „Zi vioara zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Cu paharul plin” și „Sănătos băiatul meu”. Casa de producție a susținut că aceste drepturi i-ar reveni în baza unor contracte de cesiune exclusivă încheiate în anul 2020 cu alți muzicieni, cerând totodată obligarea artistului la plata sumei de 10.000 de lei cu titlu de daune morale.
Nicu Paleru a contestat pretențiile societății, arătând că este autorul real al pieselor și că acestea erau cunoscute publicului și declarate la organismele de gestiune colectivă cu mult înainte de anul 2020. Artistul a susținut că persoanele care au semnat contractele de cesiune invocate de casa de producție nu aveau dreptul legal să transmită drepturi asupra unor opere care nu le aparțineau. Pe cale reconvențională, acesta a cerut anularea parțială a două contracte de cesiune considerate esențiale în susținerea acțiunii Genico – Mar MG SRL.
 

După un parcurs procesual complicat, dosarul fiind judecat de mai multe instanțe și reanalizat în urma unor declinări de competență, Tribunalul Constanța a pronunțat o hotărâre pe fond la data de 30 septembrie 2025. Instanța a respins ca inadmisibilă acțiunea principală a casei de producție, reținând că aceasta avea la dispoziție acțiuni în realizare și nu o simplă cerere de constatare. În schimb, cererea reconvențională formulată de Nicu Paleru a fost admisă în parte.
 
Judecătorii au decis anularea parțială a contractelor de cesiune din anul 2020, în măsura în care acestea vizau piesele interpretate de Nicu Paleru, apreciind că drepturile respective nu puteau fi cesionate valid de către terți. Instanța a reținut că operele muzicale fuseseră aduse anterior la cunoștința publicului sub numele artistului, acesta beneficiind de prezumția legală de autor prevăzută de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. De asemenea, s-a constatat că drepturile conexe ale interpretului nu pot fi transferate fără consimțământul expres al acestuia.
Prin aceeași hotărâre, Genico – Mar MG SRL a fost obligată la plata sumei de 6.550 de lei către Nicu Paleru, reprezentând cheltuieli de judecată. Nemulțumite de soluția pronunțată, ambele părți au declarat apel, artistul formulând calea de atac anterior, iar casa de producție la jumătatea lunii decembrie 2025.
 

Ce a cerut la Argeș?
 
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș în data de 30.09.2021 sub numărul 7903/109/2021 reclamanta Genico-Mar MG SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Nicolae Gabriel Paleru:
 

1. constatarea deţinerii de către aceasta, în mod exclusiv, a drepturilor de autor şi conexe a cântecelor originale „Zi vioară, zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Beau cu toiul” şi „Sănătos băiatul meu”;
2. constatarea încălcării de către pârât a drepturilor patrimoniale ale reclamantei şi, drept consecinţă, obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat.

 
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că deţine contracte de cesiune de drepturi patrimoniale de autor şi anexe pentru cântecele "„Zi vioară, zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Beau cu toiul” şi „Sănătos băiatul meu”, iar pârâtul întrebuinţează în interes propriu aceste cântece, deşi nu deţine niciun drept asupra acestora, creând reclamantei atât un prejudiciu nepatrimonial, cât şi unul patrimonial.
 
Reclamanta a arătat că pârâtul a utilizat următoarele adrese URL:

1.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=hi9yf3RP9PA. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Zii vioară, zii", al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 0 la 4:17;

 
2.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=ChWP5F1FqmM. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Anul asta fac avere", al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 30:58 la 34:07;
 
3.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=eyLCv10X_4. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Beau cu toiul" al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 22:04 la 26:44;
 
4.Adresa URL a videoclipului despre care se presupune că încalcă drepturile de autor şi care trebuie eliminat: http://www.youtube.com/watch?v=xvDyAsC85zE. Descrie lucrarea ale cărei drepturi de autor se presupune că au fost încălcate. Cântecul original aparţinând companiei, organizaţiei sau clientului. Titlul cântecului: "Sănătos băiatul meu" al cărui conţinut apare în videoclipul ţintă de la 48:02 la 52:38.
 
Reclamanta a arătat că a notificat această încălcare a legii către administratorii Youtube dar, în lipsa unei dovezi de promovare în justiţie a unei acţiuni privind încălcarea drepturilor de autor, nu se poate interzice activitatea ilicită a pârâtului pe canalul de comunicare.

 
La data de 25.11.2021, pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională. În motivarea în fapt, cu privire la capătul 1 de cerere, pârâtul a învederat instanței că reclamanta încearcă să acopere, prin inducerea în eroare a instanţei, aspectul că cele două contracte de cesiune pe care se fundamentează pretențiile reclamantei sunt lovite de nulitate absolută. În continuare, a arătat că primul capăt de cerere, având ca obiect o cerere în constatare, este inadmisibilă în raport de art. 35 C.proc.civ., întrucât reclamanta are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului. A precizat că reclamanta a și uzat de această acțiune, prin formularea capătului 2 de cerere prin care a solicitat repararea prejudiciului adus prin încălcarea drepturilor sale patrimoniale de autor.
 
Pârâtul a arătat că temeiul pretenţiilor reclamantei este dat de cele două contracte de cesiune anexate cererii, respectiv, contractul de cesiune exclusivă nr. 48/15.10.2020 încheiat de reclamantă cu #### ######-###### şi Contractul de cesiune exclusivă nr. 51/15.10.2020 încheiat de reclamantă cu ######## ######. S-a subliniat că obiectul celor două contracte este transmiterea în patrimoniul reclamantei a drepturilor de autor şi drepturilor conexe asupra unor creaţii intelectuale care în fapt aparţin pârâtului. A mai arătat pârâtul că ambele contracte de cesiune invocate de reclamantă sunt lovite de nulitate absolută, întrucât obiectul contractelor este unui ilicit, fiind încălcate dispozițiile art. 3 şi art. 197 din Legea nr. 8/1996.
 
A precizat că, odată cu încheierea Contractului de cesiune exclusivă nr. 3/28.05.2014, a cedat reclamantei drepturile patrimoniale de utilizare a unui nunăr de 82 de opere, între care și cele 4 opere ce fac obiectul analizei în cauză. A mai menționat însă că, întrucât contractul de cesiune exclusivă nr. 3/28.05.2014 nu avea obiect determinabil a solicitat Tribunalul ##### constatarea nulităţii absolute a acestuia şi în subsidiar rezilierea acestuia, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului ##### sub nr. ####/1907/2017*, la data redactării întâmpinării nefiind încă soluţionat.
 
Referitor la capătul de cerere nr. 2, în ceea ce priveşte prejudiciul suferit de reclamantă a subliniat că reclamanta invocă un prejudiciu de ordin moral, fără măcar a arătat ce valori moral au fost încălcate de faptele acestuia. A apreciat că reclamanta a invocat încălcarea unor drepturi pe care nu le deţine şi solicită repararea unui prejudiciu moral, aceasta fiind o tentativă de şicanare. Pârâtul a arătat că este dincolo de orice îndoială ca operele analizate în cauză au fost create cu mult înainte de declaraţiile date de pârâţi la UCMR-### şi sunt regăsite într-un contract de cesiune de drepturi de autor în care acesta este autorul, respectiv Contractul de cesiune exclusivă nr. 3/2014. Prin urmare, a apreciat că este evident faptul că aceste opere sunt creaţii proprii, iar cedenţii nu aveau în patrimoniul lor drepturi de autor asupra cântecelor cedate.
 
La data de 20.12.2021, reclamant a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat instanței să constate că inadmisibilitatea acțiunii, invocată de pârât, este o veritabilă apărare de fond ce se impune a fi unită cu fondul cauzei. A invocat, totodată, inadmisibilitatea cererii reconvenționale, motivând că pârâtul nu are calitate procesuală activă pentru a invoca nulitatea contractelor de cesiune, câtă vreme nu este parte la aceste contracte.
 
Prin Decizia nr. ###/09.03.2022 pronunţată de Tribunalul Argeș în dosarul de față, s-a admis excepţia necompetenței materiale a Tribunalului Argeș şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, la data de 29.04.2022, sub nr. 7903/109/2021. La termenul de judecată din data de 25.01.2023, instanța a dispus introducerea în cauză a numiților Buca Robert Marian și Lixandru Viorel, în calitate de pârâți. La același termen, instanța a respins excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocată de reclamantă, ca neîntemeiată.
 
La data de 10.05.2023, pârâtul Lixandru Viorel a formulat note scrise prin care a învederat instanței că înțelege să sprijine apărările formulate de reclamantă. A solicitat respingerea cererii reconvenţionale, arătând că pârâtul-reconvenient nu are niciun drept legal faţă de aranjamentele muzicale încheiate cu terţe persoane sau cu societăţi şi că nu se pune problema de existența de opere ale pârâtului Nicolae Gabriel Paleru, acesta fiind doar interpret de muzică.
 
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri. De asemenea, a fost încuviințată proba cu interogatoriul pârâtului-reconvenient Nicolae Gabriel Paleru, însă, deși a fost legal citat cu mențiunea de a se prezenta personal, acesta nu s-a prezentat în vederea administrării probei.
 
Cum a deliberat Judecătoria Constanța?
 
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta invocă faptul că, fără a avea acordul său ori al titularilor drepturilor patrimoniale de autor si conexe, pârâtul a promovat pe site-ul YouTube 4 dintre melodiile asupra cărora i s-au cesionat drepturile patrimoniale de autor și conexe, respectiv: „Zi, vioară, zi”, „Anul ăsta fac avere”, „Beau cu toiul” şi „Sănătos băiatul meu”. Prin apărările formulate pe parcursul procesului, pârâtul-reconvenient nu a contestat susţinerile din cererea de chemare în judecată în ceeea ce priveşte comunicarea publică a melodiilor ci, dimpotrivă, le-a recunoscut implicit. Instanța reține inclusiv faptul că, la termenul de judecată din data de 14.02.2024, pârâtul, prin reprezentant convențional, a afirmat că utilizează aceste opere pentru că sunt ale sale.
 
A mai susţinut pârâtul că drepturile de autor şi conexe ale titularelor nici măcar nu există în patrimoniul reclamantei, deoarece contractele de cesiune ar fi lovite de nulitate absolută, însă şi această apărare va fi înlăturată, urmare a soluţiei preconizate în cererea reconvenţională.
 
Se mai reţine că nu este incident vreunul din cazurile de excepţie prevăzute de art. 35 din lege, în care sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, anumite utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: Pentru toate considerentele anterior expuse, instanța va admite capătul 2 de cerere din acţiunea principală reţinând că, prin fapta sa de a promova pe site-ul YouTube melodiile mai sus menţionate, pârâtul a încălcat drepturile patrimoniale aferente fonogramelor ce aparţin reclamantei ca beneficiar în urma cesiunilor (printre care şi dreptul de a autoriza sau de a interzice comunicarea publică a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziția publiculu,).
 
Cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale este, însă, nefondată şi se impune a fi respinsă ca atare deoarece, în acord cu prevederile art. 40 din Legea nr.8/1996, titularele dreptului de autor au cedat reclamantei exclusiv drepturile lor patrimoniale, iar nu şi drepturile morale prevăzute de art.10 din lege. În această situaţie, având calitatea de beneficiar doar cu privire la drepturile patrimoniale de autor şi conexe, reclamanta nu poate pretinde că a suferit prin fapta pârâtului un prejudiciu moral, ci doar un eventual prejudiciu material, susceptibil de determinare prin aplicarea criteriilor prevăzute de art. 139 alin. 2 din Legea nr.8/1996.
 
Pe de altă parte, este de reţinut că prin cererea de chemare în judecată nu s-a adus niciun argument în justificarea prejudiciului moral pretins şi nu au fost administrate probe cu privire la un astfel de prejudiciu. Or, acordarea de daune morale este condiționată de producerea unui minimum de probe și indicii din care să rezulte atât existența prejudiciului moral, cât și întinderea acestuia, întrucât nu se poate prezuma nici existența, nici întinderea prejudiciului personal nepatrimonial din însăşi din săvârșirea faptei. Cu alte cuvinte, reclamantul nu trebuie să se rezume doar la a spune că a fost afectat, ci trebuie să aducă probe concrete din care să rezulte modul în care a fost afectat şi gravitatea prejudiciului.
 
În considerarea tuturor acestor argumente, instanța va respinge ca nefondată cererea reconvenţională şi, prin admiterea în parte a acţiunii principală, va constata că pârâtul Nicolae Gabriel Paleru a încălcat drepturile patrimoniale ale reclamantei # Genico-Mar MG SRL decurgând din contractele de cesiune nr. 48/15.10.2020 nr. 51/15.10.2020 şi nr. 11/15.12.2011, urmând să respingă cererea reclamantei privind plata daunelor morale, ca nefondată. Cu privire la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 şi 2 C.proc.civ., având în vedere soluţiile preconizate cu privire la cererea de chemare în judecată, precum și cu privire la cererea reconvențională, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu de avocat redus (f. 83 și f. 127). De asemenea, va obliga reclamanta la plata către pârât a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu de avocat redus (f. 123-124). Va compensa cheltuielile de judecată.
 
 
Despre Genico-Mar MG SRL
 
Firma este fondată în anul 2006, iar conform termene.ro, pe anul 2023 a raportat o cifră de afaceri de 17.513 lei și un profit de 6.865 lei. Pe anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 29.481 lei și un profit de 11.093 lei.
 
Sediul social este în Argeș, pe strada Dr. Nicolae Crețulescu nr. 8. Asociați în companie sunt Grigore Marian – 52,38% și Grigore Georgeta-Alina – 47,62%. Cei doi sunt și administratorii companiei. Ei mai apar în firmele Mar Music MG SRL și MG Music Stars SRL.
 
Dosarul se află acum în fața Curții de Apel Constanța, care urmează să analizeze legalitatea și temeinicia hotărârii de fond, într-un litigiu considerat relevant pentru practica judiciară în materia drepturilor de autor din industria muzicală. Decizia definitivă este așteptată cu interes atât de artiști, cât și de producători, având potențialul de a influența modul în care sunt încheiate și interpretate contractele de cesiune a drepturilor asupra operelor muzicale.
 
Sursă text – Rejust.ro
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și: 
Justiție Constanța Cunoscutul interpret de muzică Nicu Paleru pierde pe fond procesul legat de drepturile de autor. A făcut apel