Curtea de Apel Constanța motivează achitarea definitivă a foștilor șefi ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă!

 
 

• Curtea de Apel Constanța a modificat temeiul soluţiei de achitare a inculpaţilor din cel prevăzut de art.16 lit.b C.proc.pen. - fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, în cel prevăzut de art.16 lit.a C.proc.pen. - fapta nu există.

 
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța și-au motivat decizia prin intermediul căreia au dispus achitarea definitivă a fostei conduceri a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) de la Cernavodă!
 
Documentul poate fi studiat integral accesând secțiunea Documente.
 
Cine sunt inculpații
 
În cauză au fost deferiți justiției (în martie 2016) următorii: Ionel Bucur, directorul general al CNE Cernavodă, Elena Marinela Negulici, director economic al CNE Cernavodă, Ionel Encică, membru al comisiei de evaluare a ofertelor și șef serviciu protecție fizică și informații clasificate în cadrul CNE Cernavodă, Nicola Laurenţiu Theodor, membru al comisiei de evaluare a ofertelor și șef birou protecție fizică și informații clasificate în cadrul CNE Cernavodă, Mădălina Olteanu, director economic al CNE Cernavodă, și Victor Dărămuş, administrator al unei societăți comerciale.
 
Vineri, 20 octombrie 2023, Curtea de Apel Constanța a decis achitarea în baza art.16 lit.a C.proc.pen. – fapta nu există.
 
Hotărârea este definitivă și a fost luată, potrivit datelor noastre, de compeltul de judecată format din Anghel-Tudor Georgiana și Boboc Valentina, judecătoare în cadrul Curții de Apel Constanța.
 
Aspecte din motivarea Curții de Apel Constanța
 
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Constanța reține, printre altele, că „în ceea ce priveşte acuzaţiile privind inducerea în eroare a factorilor de decizie din cadrul SNN, acestea sunt vădit nefondate, neavând niciun suport probator“.
 
„Factorii decidenţi din cadrul SNN nu au afirmat că ar fi fost induşi în eroare prin acţiunile inculpaţilor“
 

„Pe lângă faptul că SNN avea la rândul său compartimente de specialitate (de achiziţii, juridic) apte şi obligate să analizeze şi să verifice orice propunere a Sucursalei CNE, simpla motivare a documentelor supuse analizei (chiar dacă ar fi fost eronată) neputând fi considerată, în mod rezonabil, „manoperă frauduloasă” de natură a induce în eroare persoanele cu funcţie de decizie din cadrul SNN, chiar SNN a avut iniţiativa unora dintre operaţiunile juridice criticate de acuzare (cesiunea succesivă a contractelor) şi, nici după începerea urmăririi penale în cauză şi trimiterea în judecată a inculpaţilor, factorii decidenţi din cadrul SNN nu au afirmat că ar fi fost induşi în eroare prin acţiunile inculpaţilor“, confrom motivării.

 
„Faptele descrise în actul de acuzare nu au creat o stare de pericol la adresa valorilor sociale ocrotite de lege“
 

Cu privire la infracţiunea de conflict de interese, Curtea reţine că, printre altele, că „faptele descrise în actul de acuzare nu au creat o stare de pericol la adresa valorilor sociale ocrotite de lege referitoare la funcţionarea persoanei vătămate, neexistând un interes patrimonial (direct sau indirect) al inculpaţilor care să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care le reveneau, nefiind astfel îndeplinită nici urmarea prevăzută în norma de incriminare“.

 
 

„Chiar dacă am înlătura aceste argumente, faptele de care au fost acuzaţi inculpaţii nu ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de «folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane», sub aspectul laturii subiective. Infracţiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane presupune ca făptuitorul să manifeste, în mod subiectiv, tendinţa de a se favoriza pe sine sau persoane apropiate în exercitarea atribuţiilor de serviciu“, se mai arată în motivarea judecătorilor.

 

„Rezultatul infracţiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane constă în vătămarea adusă relaţiilor de serviciu, respectiv afectarea prestigiului unităţii la care lucrează făptuitorul şi tulburarea activităţii sale, rezultat despre care nu se poate spune, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpaţii din cauză l-au prevăzut în primul rând şi, cu atât mai puţin, că l-ar fi urmărit sau acceptat. Inculpaţii nu au încheiat contractele de pază având reprezentarea că prin aceasta realizează un folos patrimonial pentru ei, respectiv cu voința de a obține un folos material pentru ei și cu conștiința că prin aceste acțiuni se aduce atingere reputației persoanei vătămate (SNN)“, se mai arată în motivare.

 
„Tribunalul a reținut corect situația de fapt“
 

„Nu pot fi reţinute nici criticile Parchetului referitoare la insuficienţa motivării sentinţei apelate. Sub acest aspect, Curtea constată că motivarea soluției primei instanțe corespunde exigenţelor prevăzute de lege (art. 403 C.p.p.), având în vedere că sunt arătate temeiurile concrete care au dus la pronunţarea soluţiei de achitare, iar judecătorul a răspuns tuturor argumentelor invocate de părți, aspectele avute în vedere la soluționarea cauzei regăsindu-se în hotărâre. Tribunalul a reținut corect situația de fapt și a realizat o justă apreciere, corelare și interpretare a probelor legal administrate în cauză în cele două faze ale procesului penal, care au fost integral analizate și judicios valorizate. Hotărârea primei instanțe conține toate elementele de raționament juridic apte să conducă la concluzia examinării efective a cauzei, analiza probelor administrate și argumentele avute în vedere, iar preluarea unora dintre apărările inculpaţilor (în condiţiile în care soluţia pronunţată este una de achitare) nu îi afectează legalitatea“.

 
În consecinţă, Curtea consideră ca fiind temeinică şi suficient motivată soluţia de achitare a inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, apelul Parchetului urmând a fi respins.
 
În continuare, Curtea a modificat temeiul soluţiei de achitare a inculpaţilor din cel prevăzut de art.16 lit.b C.proc.pen. - fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, în cel prevăzut de art.16 lit.a C.proc.pen. - fapta nu există.
  
Amintim că prezenta cauză a fost soluționat în februarie 2021, de Ștefania Pîrlogea, fost judecător al Tribunalul Constanţa, a decis în primă instanță achitarea tuturor inculpaților din dosar.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
 

„În perioada decembrie 2007 - mai 2014, inculpaţii Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela, Olteanu Mădălina, Encică Ionel, Nicola Laurenţiu-Theodor, în calitate de persoane cu funcţii de conducere din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN) şi al sucursalei CNE Cernavodă, prin acţiuni sau inacţiuni concertate, au îndeplinit în mod defectuos sau nu au îndeplinit acte ce ţin de atribuţiile de serviciu, în mai multe rânduri, în legătură cu atribuirea unui acord-cadru, având ca obiect servicii specifice de protecţie fizică şi monitorizare pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă“.
    
    „Acţiunile sau inacţiunile acestora au fost coordonate în vederea acordării, în mod preferenţial, a serviciilor menţionate către o societate controlată de inculpatul Dărămuş Victor, prin eludarea legislaţiei în domeniul atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a legislaţiei speciale în domeniul încheierii şi derulării contractelor ce necesită autorizaţii speciale din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), având în vedere că prin respectivul contract se gestionau informaţii clasificate. De precizat este faptul că societatea respectivă nu întrunea condiţiile necesare pentru negocierea şi derularea acordului-cadru şi a contractelor subsecvente, în lipsa autorizaţiei de securitate industrială şi a certificatului de securitate industrială emis de ORNISS“, conform DNA.  Conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
Surse: portal instanțe de judecată și rejust.ro  
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Faptele s-au prescris!
Tribunalul Constanța pune stop procesului penal în cazul afaceriștilor trimiși în judecată de DNA pentru un presupus prejudiciu de 10 milioane euro! (MINUTĂ+DOCUMENT)

 
DNA Constanța l-a trimis în judecată pe Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași! Pronunțarea amânată (DOCUMENT)