Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
23:28 01 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Foști șefi ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, proces contra Statului Român, după achitarea definitivă

ro

18 Apr, 2024 17:00 790 Marime text
Sediul DNA Constanța. Foto cu rol ilustrativ din Arhiva ZIUA de Constanța
  • În toamna 2023, Curtea de Apel a decis achitarea definitivă, apreciind că „fapta nu există“.
Ionel Bucur, fost director general al CNE Cernavodă, dar și Mădălina Olteanu, fost director economic al centralei, au dat în judecată Statul Român!
 
Achitați definitiv de Curtea de Apel Constanța, după ce au fost deferiți instanței de către procurorii DNA – Serviciul Teritorial Constanța, cei doi foști directori ai centralei s-au îndreptat împotriva statului în cadrul unor acțiuni civile.
 
Cazurile au fost înregistrate pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța și urmează să fie repartizate aleatoriu completului de judecată, pentru stabilirea primelor înfățișări în proces.
 
Conform datelor oficiale, dosarul civil vizându-l pe fostul director Ionel Bucur are indicativul 2700/118/2024, obiectul este reprezentat de „pretenții“, iar Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice este pârât în cauză.
 
Dosarul civil în care fostul director economic Mădălina Olteanu este reclamant are indicativul 2672/118/2024, obiectul fiind „reparare prejudicii erori judiciare“, iar Statul Român prin Ministerul Finanțelor – ANAF – DGRFP Galați prin AJFP Constanța este pârât.
 
La mijlocul lunii martie 2024, Curtea de Apel Constanța a respins contestația în anulare formulată de procurorii DNA Constanța împotriva deciziei instanței de achitare pronunțată în dosarul penal vizând mai mulți foști șefi ai CNE Cernavodă.
 
Hotărârea definitivă de achitare fusese pronunțată în luna octombrie 2023, când Curtea de Apel a modificat temeiul soluției inițiale de achitare a suspecților din cel prevăzut de articolul 16 litera b) din Codul de procedură penală - „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege“ – în cel prevăzut de articolul 16 litera a) din Cpp – „fapta nu există“.
 
În rechizitoriul prin care fosta conducere CNE fusese deferită instanței, procurorii DNA arătaseră că „în perioada decembrie 2007 - mai 2014, inculpaţii Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela, Olteanu Mădălina, Encică Ionel, Nicola Laurenţiu-Theodor, în calitate de persoane cu funcţii de conducere din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN) şi al sucursalei CNE Cernavodă, prin acţiuni sau inacţiuni concertate, au îndeplinit în mod defectuos sau nu au îndeplinit acte ce ţin de atribuţiile de serviciu, în mai multe rânduri, în legătură cu atribuirea unui acord-cadru, având ca obiect servicii specifice de protecţie fizică şi monitorizare pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă“.
 
Conform DNA, „acţiunile sau inacţiunile acestora au fost coordonate în vederea acordării, în mod preferenţial, a serviciilor menţionate către o societate controlată de inculpatul Dărămuş Victor, prin eludarea legislaţiei în domeniul atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a legislaţiei speciale în domeniul încheierii şi derulării contractelor ce necesită autorizaţii speciale din partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), având în vedere că prin respectivul contract se gestionau informaţii clasificate“.
 
„De precizat este faptul că societatea respectivă nu întrunea condiţiile necesare pentru negocierea şi derularea acordului-cadru şi a contractelor subsecvente, în lipsa autorizaţiei de securitate industrială şi a certificatului de securitate industrială emis de ORNISS“, au mai spus procurorii DNA Constanța cu aceeași ocazie.
 
Conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Rechizitoriul DNA Constanța însă a fost infirmat prin soluția definitivă de achitare pronunțată de judecătorii constănțeni.
 
În ce privește dosarele civile, deciziile pe care le va lua în cauză Tribunalul Constanța vor putea fi ulterior atacate la Curtea de Apel.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Pastilă amară pentru DNA Constanța! Este vizat dosarul foștilor șefi ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii