Concursul pentru un post de brancardier la Spitalul Județean Constanța, cerere de blocare în instanță

Dosarul 4377/118/2025, aflat pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța, ajunge în faza de apel după ce, în primă instanță, judecătorii au respins ca inadmisibilă cererea fostului brancardier M.E., care solicita suspendarea concursului organizat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Constanța pentru ocuparea postului pe care îl deținea anterior.

Un nou termen a fost stabilit pentru data de 10 decembrie 2025, în fața completului AM4.

M.E.: „Reintegrarea mea ar fi imposibilă dacă postul se ocupă între timp”

Prin cererea depusă la 1 septembrie 2025, M.E. a solicitat instanței să suspende organizarea concursului pentru postul de brancardier în Secția Gastroenterologie, concurs anunțat de spital la 25 august 2025.

Reclamantul susține că:

• a ocupat acel post până în vara anului 2025,

• contractul său de muncă ar fi fost încetat nelegal,

• contestă încetarea raporturilor de muncă într-un dosar separat (dosar de fond aflat tot la Tribunalul Constanța),

• organizarea concursului ar periclita iremediabil dreptul său la reintegrare.

Acesta a cerut o ordonanță președințială, o măsură provizorie și urgentă, menită să conserve situația de fapt până la soluționarea definitivă a litigiului privind concedierea.

Spitalul: nu există urgență, reclamantul și-a dat demisia, nu a fost concediat

În întâmpinarea depusă, Spitalul Județean a argumentat că:

• M.E. nu a fost concediat, ci și-a dat demisia la 11 iulie 2025;

• instituția doar „a luat act” de demisia sa, prin decizia emisă în 14 iulie;

• nu există „aparență de drept”, o condiție esențială pentru ordonanța președințială;

• concursul este necesar, pentru că postul trebuie ocupat pentru buna funcționare a secției;

• chiar dacă reclamantul va câștiga procesul privind concedierea, spitalul va fi obligat oricum să îl reintegreze, astfel că organizarea concursului nu îi prejudiciază drepturile.

Reclamantul contraatacă: excepția lipsei reprezentării legale și cerere modificatoare

M.E. a susținut că spitalul nu ar fi fost reprezentat legal, deoarece ar fi externalizat nejustificat serviciile juridice. Instanța a respins această excepție.

Ulterior, el a depus și o cerere modificatoare, solicitând suspendarea organizării oricărui concurs, nu doar a celui aflat în desfășurare, motivând că instituția ar putea relua procedura în viitor.

Spitalul a invocat tardivitatea cererii modificatoare, însă instanța a respins și această excepție: din cauza suspendării activității instanțelor în septembrie, primul termen efectiv de judecată fusese 24 octombrie, iar cererea fusese depusă înainte de acest termen.

Judecătorul a explicat pe larg de ce cererea este inadmisibilă

Conform art. 997 Cod procedură civilă, ordonanța președințială poate fi emisă doar dacă sunt îndeplinite simultan patru condiții:

1. urgența,

2. aparența de drept,

3. caracterul vremelnic,

4. neprejudecarea fondului.

Tribunalul a constatat că:

• Concursul nu afectează drepturile reclamantului, pentru că el poate fi reintegrat indiferent cine ocupă temporar postul.

• Măsura cerută nu este vremelnică, ci ar avea efecte definitive, blocând posibilitatea spitalului de a angaja personal pe o perioadă nedefinită.

• Nu există urgența reală, întrucât reintegrarea s-ar produce indiferent de existența concursului.

În consecință, cererea a fost considerată inadmisibilă, fără a se intra pe fondul discuției despre concediere.

M.E. a declarat apel, care va fi judecat la 10 decembrie 2025.

Instanța de apel va decide:

• dacă măsura solicitată putea fi analizată ca ordonanță președințială;

• dacă organizarea concursului produce, sau nu, o pagubă ireparabilă;

• dacă Tribunalul a interpretat corect limitele acestui tip de procedură.

Cazul este urmărit cu interes, întrucât pune în discuție dreptul salariatului de a-și conserva postul până la soluția definitivă asupra concedierii, dar și nevoia spitalelor de a ocupa rapid funcțiile esențiale pentru activitatea medicală.