Bătălia juridică pe malul Lacului Techirghiol De ce a pierdut fiica lui Gigi Becali procesul cu Garda de Mediu la fond

 

• La fond, după un maraton marcat de șase amânări succesive ale pronunțării pe parcursul verii, Judecătoria Constanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată prin sentința pronunțată pe 2 septembrie 2026, confirmând legalitatea și temeinicia procesului-verbal seria GNM nr. 020183.

 
 
Litigiul legat de lucrările edilitare executate de familia omului de afaceri Gigi Becali în aria protejată de pe malul Lacului Techirghiol se mută oficial la instanța superioară. Dosarul prin care este contestat procesul-verbal de contravenție emis de Garda Națională de Mediu a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța, aducând în atenție argumentele solide prin care Judecătoria Constanța a demontat, la fond, toate apărările formulate de familia latifundiarului.
 
Apelul a ajuns pe rolul Tribunalului Constanța
 
Conform datelor oficiale de pe portalul instanțelor, dosarul având numărul 27963/212/2025 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 3 noiembrie 2026. În calitate de apelant-petent figurează Theodora Mincu-Becali (fiica lui Gigi Becali), iar ca intimat Garda Națională de Mediu – Comisariatul General.
 
Acțiunea marchează o nouă etapă a conflictului juridic declanșat după ce comisarii de mediu au aplicat sancțiuni majore în august 2025 pentru lucrările executate fără avize pe terenul familiei de pe malul Lacului Techirghiol (zona Tuzla). La fond, după un maraton marcat de șase amânări succesive ale pronunțării pe parcursul verii, Judecătoria Constanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată prin sentința pronunțată pe 2 septembrie 2026, confirmând legalitatea și temeinicia procesului-verbal seria GNM nr. 020183.
 
Motivarea detaliată a instanței de fond: Cum au fost spulberate argumentele petentei
 
Analizând cererea formulată de Theodora Mincu-Becali, magistrații Judecătoriei Constanța au demontat rând pe rând toate susținerile acesteia, conturând un tablou clar al nerespectării legislației de mediu într-un sit ecologic strict protejat:

1. Acuzațiile privind vinovăția foștilor proprietari și prescripția: Petenta a susținut în fața instanței că platforma din beton, rulota și containerul metalic ar fi fost amplasate de foștii proprietari anterior anului 2021 (data transferului de proprietate), iar construcția din lemn a fost realizată în 2024 pe o platformă preexistentă. Judecătoria a respins categoric aceste alegații, reținând că susținerile sunt complet combătute de constatările oficiale din procesele-verbale anterioare (întocmite în octombrie 2022 și august 2024), semnate chiar de petentă și necontestate la acea vreme, în care lucrările respective nu figurau pe amplasament. Prin urmare, instanța a stabilit că lucrările au fost executate de petentă ulterior lunii august 2024, data săvârșirii faptelor fiind cea a constatării (26 august 2025), astfel că termenul de prescripție nu era nicidecum împlinit.
2. Obligativitatea obținerii acordului de mediu: În privința nerespectării legislației privind evaluarea impactului asupra mediului (Legea nr. 292/2018 raportată la OUG nr. 57/2007), instanța a clarificat că orice „proiect” – definit prin lege ca orice intervenție asupra cadrului natural și peisajului, inclusiv lucrări de construcții – care se dorește a fi realizat într-o arie naturală protejată trebuie să parcurgă obligatoriu procedura de evaluare a impactului și să obțină avizele prealabile. Petenta omisese total parcurgerea acestei etape legale prealabile, notificările și solicitările formale lipsind cu desăvârșire.
3. Recunoașterea amplasamentului în aria protejată: Deși în plângerea inițială se invoca faptul că actul de contestare nu ar dovedi încadrarea terenului în aria protejată, în timpul dezbaterilor în fața instanței, reprezentantul convențional al petentei a recunoscut în mod expres că parcelele în cauză (P89B și N96/2 din localitatea Tuzla) fac parte din ariile protejate vizate, refuzând chiar efectuarea unei expertize topocadastrale suplimentare propuse inițial.
4. Proporționalitatea sancțiunilor și a măsurilor complementare: Instanța a validat amenzile cumulate – în valoare totală de 31.000 lei (15.000 lei pentru lipsa acordului de mediu, 10.000 lei pentru lucrări de săpare/excavare și 6.000 lei pentru campare/amplasare rulote în afara locurilor amenajate) – apreciind că acestea sunt corect individualizate. Judecătoria a subliniat gradul ridicat de periculozitate socială a faptelor, subliniind că realizarea unor astfel de lucrări de amplvergură într-un sit protejat european (Natura 2000 și RAMSAR), în condițiile în care proprietarul cunoștea regimul juridic al zonei din sancțiuni anterioare, produce efecte grave și cel mai probabil ireversibile asupra florei și faunei protejate. Totodată, a fost menținută și măsura complementară de desființare a lucrărilor realizate și aducere a terenului la starea inițială.

 
Contextul faptic: De la lucrări ilegale la demontarea bisericii din lemn

 
Miza conflictului a reprezentat-o intervenția masivă descoperită de inspectorii Gărzii de Mediu în vara anului 2025 pe malul Lacului Techirghiol, în urma unei sesizări transmise de Societatea Ornitologică Română. Echipele de control au constatat atunci lucrări de nivelare a solului, amenajări de drumuri de acces, turnări de fundații pentru un ansamblu religios și amplasarea de containere și rulote. Pe lângă amenzile contravenționale, Garda de Mediu a sesizat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia pentru continuarea lucrărilor neautorizate într-o arie protejată, faptă de natură penală.
 
Pe parcursul disputei din instanță, familia Becali a trecut la o acțiune practică radicală: în septembrie 2026, exact de Ziua Înălțării Sfintei Cruci, lăcașul de cult din bârne de lemn a fost demontat complet, structura fiind numerotată și coborâtă cu macaralele pentru a fi relocată. Gigi Becali a motivat la acea vreme că biserica era provizorii, realizată fără cuie în tehnică tradițională, și a acuzat autoritățile de animozități politice.
 
Rămâne de văzut cum va cântări Tribunalul Constanța argumentele detaliate din motivarea Judecătoriei Constanța în cadrul apelului recent înregistrat.
 
 
 

PRECIZĂRI:             

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:
Magistrații ar putea lua o decizie azi în procesul dintre Megalex Trading SRL și Protecția Consumatorilor Constanța