A rulat în Ciocârlia cu peste 100 km/h, dar a spus că pilotul automat indica altă viteză. Ce a stabilit Judecătoria Medgidia

Pe rolul Judecătoriei Medgidia, s-a aflat la data de 9 iulie, pronunțarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul D. M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa – Serviciul Rutier.

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul D. M. a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxxxx din data de 01.10.2018, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa – Serviciul Rutier cu consecința anulării sancțiunilor aplicate prin acesta.

A invocat contravenientul, în esență, că în momentul în care a fost surprins de aparatul radar cu viteza indicată în procesul-verbal contestat, respectiv 104 km/h, avea pilotul automat al mașinii setat la viteza de 98 km/h.
În fapt , prin procesul-verbal de contravenție nr. xxxxxxx din data de 01.10.2018, s-a dispus sancționarea petentului D. M. cu amendă contravențională de 1305 lei (9 puncte amendă), aplicându-i-se și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru 90 de zile, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 01.10.2018, ora 17:35 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN3 în localitatea Ciocârlia de Sus cu viteza de 104 km/h, pe un sector de drum cu viteză legală de 50 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar Autovision montat pe autospeciala XXXXXXXXX, contravenție prevăzută și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată; procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, fiind semnat de acesta fără obiecțiuni.
Instanța constată, de asemenea, că procesul-verbal conține o descriere suficientă a contravenției reținută în sarcina petentului, precum și împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, raportat la situația de fapt reținută de agentul de poliție.
Instanţa constată că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului XXXXXXXXX s-a efectuat cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, respectiv cu un cinemometru instalat pe autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, iar deplasarea autoturismului a fost înregistrată cu camera video. Din vizionarea înregistrării pusă la dispoziție la de către intimată nu există niciun dubiu cu privire la viteza cu care se deplasa autoturismul condus de petent.
De asemenea, între procesul-verbal și probele depuse de intimată în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează. Pe baza înregistrării cinemometrului cu camera video se observă cum petentul conduce cu viteza de 104 km/h la într-o zona în care limita de viteza este de 50 km/h. De asemenea, se distinge clar și numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent.
Nu în ultimul rând, reține instanța că petentul nu a propus nicio dovadă care să tindă la proba contrarie a celor reținute de agentul constatator, elocventă fiind de altfel și conduita acestuia în fața agentului constatator imediat constatării faptei, acesta semnând procesul verbal, iar la obiecțiuni este trecută mențiunea „RECUNOSC”, recunoscând practic încălcarea dispozițiilor legale.

Cât privește sancțiunile aplicate petentului, instanța constată că sancțiunea princip ală – amenda în cuantum de 1305 lei (9 puncte amendă) – a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire a acesteia, precum și de urmările pe care le putea avea respectiva contravenție, viteza excesivă constituind principala cauză a producerii accidentelor de circulație; contravenientul a ales să circule pe un drum cu o viteză de peste 100 km/h, în condițiile în care limita legală este de 50 km/h, apreciază instanța că sancțiunea avertismentului nu ar atinge scopul urmărit de legiuitor, gravitatea încălcării legii impunând aplicarea sancțiunii amenzii. Cât privește sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, aceasta este obligatorie, fiind impusă de disp. art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Magistraţii au respins plângerea contravenţională depusă de către petent.