Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:35 18 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ce-și doresc românii să schimbe în învățământul românesc prin petițiile online

ro

15 Feb, 2021 00:00 1258 Marime text

Considerate o formă de protest virtual, cărora nu am aflat să le fi dat curs vreun Guvern, petițiile online au devenit, totodată, un mod de a testa solidaritatea românilor la o inițiativă ce „transcende” rețelele de socializare și... emoticoanele.
 
Cea mai recentă petiție online este datată 11 februarie 2021 și a fost inițiată de Tudor Andrei, cu titlul „Înlocuirea orelor de religie din școlile românești cu ore de cultură civică”.
„În România, încă de la grupa pregătitoare se face ora de religie în școli. Oră care este un afront adus sistemului de învățământ românesc. Trăim în țara în care biserica are factori imenși de decizie. Într-un sistem stricat, de la mic la mare, trebuie să apară schimbări. Trebuie tratată cauza, nu efectul. Cu toții știm că un sistem «curat» pornește de la oameni, iar pentru asta oamenii au  nevoie de educație.
Astfel, vă propun să eliminăm disciplina în care elevii, încă de mici, sunt setați să asculte doctrina unei biserici care a eșuat în procesul de educare a unui bun creștin/cetățean al unei țări și să fie înlocuită cu o materie care te învață legile fundamentale ale statului în care trăiești, drepturile ca cetățean, dar și îndatoririle. Factori ce influențează către formarea propriei opinii”.
 
Controversata gratuitate a transportului feroviar pentru studenți
Miercuri, 10 februarie, a fost inițiată de către Uniunea Studenților din România/Alexandru Vasile, petiția purtând titlul „Studenții cer păstrarea gratuității transportului feroviar”. Până astăzi a fost semnată de 11.800 de persoane.
„Guvernul Cîțu vrea să elimine gratuitatea transportului feroviar pentru studenții din România.
Începând cu 1 februarie 2017, potrivit unei Hotărâri de Guvern, s-a decis ca studenţii români și străini din învățământul universitar cu frecvenţă - licență, masterat, doctorat - să aibă gratuitate la transportul feroviar intern indiferent de distanță sau de rutele călătoriilor. La acea vreme, beneficiau de această măsură 464.273 de studenți, indiferent de vârstă, condiția fiind să figureze înmatriculați în instituţii de învăţământ superior acreditate/autorizate provizoriu.
În contextul actual în care sistemul educațional este deja șubred și susținerea guvernamentală aproape nu se face simțită, studenții au nevoie de sprijin pentru a putea desfășura cursurile cât mai aproape de normalitate. Considerăm că gratuitatea transportului feroviar este mai mult decât necesară pentru studenți.
Tocmai de aceea, avem nevoie de ajutorul vostru! Este timpul ca studenții să își apere drepturile, arătând că sunt uniți. Completând această petiție îți poți face vocea auzită!”.
 
Anularea examenelor naționale 2021 și echivalarea acestora
Temă inițiată anul trecut, reluată și anul acesta de „Generația sacrificată online 2021”, ideea anulării examenelor naționale a întrunit „sufragiile” a doar 500 de semnatari din 12 ianuarie și până în prezent. Probabil resemnați că anul trecut nu s-a putut, deci nici anul acesta nu prea... scăpăm.

 
„În contextul în care generația 2020-2021 a avut acces la învățământ în mod predominant online, o parte dintre elevi nebeneficiind de educație nici măcar în aceste condiții, este de bun simt ca examenele naționale să fie anulate, notele fiind calculate pe baza mediilor la disciplinele de concurs. De exemplu, la BAC mediile claselor 10-12, clasa a 9 a putând fi considerată de acomodare, iar la Evaluarea națională mediile claselor 6-8, de asemenea clasa a 5 a fiind de acomodare. Se știe că în învățământul românesc clasa a 9-a și a 5-a sunt șocante pentru elevi, diferența dintre aceste trepte fiind destul de abruptă, iar materia aferentă celor două clase se repetă în următorii 3 ani. Anglia, care a avut deschisă școala pe tot parcursul pandemiei, a recurs totuși la astfel de abordare. România, deși nu a fost în stare să gestioneze problema învățământului în situație de criză, cere susținerea examenelor naționale și recuperarea materiei, lucru evident imposibil, în contextul actual. Cred că elevii, profesorii și părinții au fost sacrificați destul.
 
«Anul acesta, ne vom pune încrederea mai mult în profesori decât în algoritmi», a afirmat Gavin Williamson, potrivit BBC, referindu-se la problemele din sistemul informatic produse în cursul examenelor anul trecut.
 
Sistemele educaţionale din Anglia şi Irlanda de Nord vor utiliza un model special de evaluare prin note acordate de profesori, pentru a se asigura că sunt date «corect şi uniform», a precizat ministrul britanic al Educaţiei”.
 
Reducerea materiei de Bacalaureat 2021
 
Având 11.655 de semnatari, petiția semnată de Generația 2021 a fost inițiată pe 10 ianuarie 2021.
„În contextul pandemiei cu Sars-COV2, apariția anumitor restricții a împiedicat considerabil procesul de învățare. Elevii de clasa a XII-a întâmpină mari probleme de înțelegere în contextul desfășurării on-line a cursurilor. Ne dorim aceleași privilegii pe care le-au avut elevii care au susținut BAC-ul în anul anterior, în 2020: reducerea materiei pentru examen la toate disciplinele, eliminarea simulărilor și anularea examenelor de competență. Mulțumim!”.
Între timp a apărut programa pentru Bacalaureat 2021 și nu a făcut fericiți prea mulți viitori candidați.
 
Stop digitalizării școlii românești!
De departe cea mai interesantă petiție este aceasta, care a adunat de pe 16 ianuarie 2021 și până acum 1.700 de semnături și care, în opinia multora, ar putea părea că vine în contra... vremurilor pe care le traversăm. Iată cum este justificată această petiție de către inițiatorul ei, Mircea Platon, redactor șef al prestigioasei reviste „Convorbiri Literare”.
 
„1.   Pe data de 18 decembrie, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027- SMART-Edu. Strategia prevede introducerea computerelor/tehnologiei informației în procesul educativ cât mai devreme și la toate palierele și familiarizarea copiilor încă de la grădiniță cu «prietenul meu, calculatorul». Digitalizarea școlii cere, așa după cum se vede din alte mișcări făcute de MEC în zona curriculară, digitalizarea programelor de studiu, comasarea disciplinelor, transformarea materiilor de studiu în fresh-uri educaționale care pot fi absorbite prin apps, games și VR (virtual reality).
 
2.   Experții MEC falsifică în Strategia lor opinia negativă a românilor (în mare majoritate părinți) privitoare la școala online exprimată în cadrul consultării publice a CE din iunie-septembrie 2020. Deși această opinie a fost una de respingere, ea este prezentată în Strategie ca și când ar fi fost pozitivă.
 
3.   Autoritățile EUropene au luat România ca nou etalon de intensitate al campaniilor de “informare”/propagandă digitală la nivel EUropean. Atât de agresivă este propaganda la care suntem supuși, încât produce rezultate – pozitive sau negative – care distorsionează media UE.
 
4.   Literatura de specialitate care pune sub semnul îndoielii valoarea didactică a digitalizării școlii și care arată modul în care expunerea la ecrane deteriorează comportamentul, sănătatea fizică, psihică și performanța școlară ale elevilor sunt complet ocultate de experții MEC, care aleg să prezinte elevilor, părinților și profesorilor din România doar o imagine optimistă a digitalizării școlii, imagine nesusținută de nimic. Experții MEC aleg să treacă sub tăcere până și îndemnurile la prudență și problemele digitalizării școlii prezente în alte documente, anterioare, ale MEC.
 
5.   «Meseriile emergente» invocate de Strategia MEC ca pretext pentru digitalizarea școlii se dovedesc a fi, la o cercetare mai atentă, fie non-existente, fie meserii vechi (avocat, fermier, profesor, doctor), fie meserii care nu au nimic de a face cu școala (vloger ș.a.m.d.), fie meserii imposibil de prevăzut, aflate în stadiu speculativ și deci imposibil de folosit pentru reglarea sistemului de învățământ, care, oricum are nevoie de stabilitate și trebuie să fie, pentru copii, singura oază de stabilitate instituțională și axiologică într-o lume haotică.
 
6.   Impunerea lucrului pe calculator încă de la nivelul grădiniței și apoi introducerea tehnologiei digitale la toate palierele “școlii digitale” este nocivă, compromite educația copiilor din România și este de natură a falsifica parcursul în viață al acestora. “Utilizarea calculatorului la grădiniță pentru a pregăti copiii pentru utilizarea calculatorului în viitor”, invocată de MEC, este un argument tautologic, care favorizează apariția de utilizatori sau consumatori, nu de stăpâni ai mediului. Pentru că laptopul conectat la internet sau smartfonul nu sunt instrumente, ci un mediu. Copilul nu poate stăpâni un mediu, ci se lasă stăpânit sau dominat de el. Copilului îi e mai de folos să învețe mânuirea de instrumente și rezolvarea de probleme cu ajutorul instrumentelor, al regulilor de funcționare a instrumentelor, al inteligenței sale și al imaginației sale. În orice caz, riscul pentru preșcolar este mult prea mare pentru a fi covârșit de infimele avantaje, care pot fi extrase din alte tipuri de activități, ne-digitalizate.
 
7.   Alterarea programelor și practicilor didactice ale anumitor discipline – cum ar fi matematica la ciclurile primare – în sensul algoritmizării lor, al deformării lor în sensul codatului, trebuie să înceteze pentru că are rezultate dezastruoase la nivelul performanței elevilor la acele obiecte. Interdisciplinaritatea digitală, multimediatică, interactivă și multiparticipativă, fresh-ul de obiecte de studiu spulberate în blender-ul realității virtuale nu are ce căuta în școala românească publică.
 
8.   Strategia de digitalizare a școlii propusă de MEC ne arată încă o dată modul în care deciziile departamentelor de marketing ale marilor corporațiilor devin politici de stat și, apoi, modul nostru de viață. Acest tip de privatizare subtilă a școlii e bazat pe dezertarea elitelor profesionale și decizionale din MEC și din alte instituții de resort (departamente de științe psiho-pedagogice) de la datoria lor de a filtra “inovațiile pedagogice” prin prisma autenticității științifice și a realelor beneficii aduse elevilor și țării. Ca atare, cetățenii, părinții și profesorii din România preocupați de mersul școlii românești au motive să fie sceptici față de orice decizii mai vin de acum înainte de la “experții” MEC. După 30 de ani de reformă structurală și sistemică a școlii, de profesionalism mercenar și de amatorism entuziast alimentând reforma care a zguduit temeliile și a șubrezit definitiv ansamblul școlii românești, părinții și profesorii au dreptul să fie de-a dreptul cinici în ceea ce privește intențiile MEC. Mai ales când și în această Strategie se constată același obicei de a măslui faptele și de a compromite obiectivele reale ale școlii românești.
 
9.   Digitalizarea școlii are toate semnele desăvârșirii procesului neoliberal de privatizare a școlii românești, de transformare a ei în piață, în resursă a variilor corporații, lobby-uri și rețele ideologice sau financiare care s-au branșat deja la ea în urma reformelor din ultimii 30 de ani. După cum ne arată experiențe recente la nivel global, accesul la internet poate fi oricând restricționat de către marile corporații care controlează domeniul digital. România vrea să digitalizeze școala în condițiile în întreaga rețea digitală a țării este în mâini private, statul român neavând nici o rețea alternativă, controlată de noi. Softurile educaționale și manualele alternative sunt/vor fi tot proprietate intelectuală străină, de închiriat, controlată de alții. România a trecut deja prin episoade în care supermarketurile sau băncile străine au dat de înțeles, în timpul variilor crize financiare sau politice din trecutul recent, că pot închide oricând accesul românilor la hrană sau la bani. Nu vrem să se poată întâmpla același lucru și cu școala. La urma urmelor, am văzut în timpul acestei crize Covid 19 ce efecte dezastruoase produce închiderea școlilor. Nu vrem să putem fi șantajați și cu acest lucru, pe lângă faptul că digitalizarea va lăsa școala românească în umbra amenințărilor virușilor digitali (care pot închide sau compromite sistemul), hoților de identitate sau hackerilor și cu povara financiară a unei tehnologii care, spre deosebire de cărți, funcționează doar pe bază de licență anuală și trebuie veșnic actualizată: la strămoșeștile “vinărit”, “stupărit” și “oierit”, am adăuga “softăritul”. Prin urmare, s-ar putea considera că digitalizarea școlii este un atentat la adresa integrității culturale și economice a României. În Strategia MEC se tot vorbește de “conectivitate” și de “siguranța digitală” a navigării pe internet, dar nu ni se spune mai nimic liniștitor despre siguranța școlilor în cadrul siguranței naționale.
 
10.  După toate probabilitățile, judecând după experiența reformelor de până acum și după ceea ce se petrece cu digitalizarea școlii pe alte continente, digitalizarea întregului sistem de educație românesc nu va trage țara în sus, ci îi va confirma locul codaș în toate clasamantele educaționale ale UE, va pregăti România nu pentru meserii de vârf, ci pentru ocupații de nivel mediu și jos, ne va pune la concurență, pe piața muncii, cu cele mai aglomerate și mai ieftine, pentru că defavorizate, segmente ale pieței muncii globale.
(... o serie de trei video)
11.  Pentru puținii părinți și elevi fermecați de miracolul digitalizării, se poate crea o filieră educațională digitalizată – câte o școală generală și un liceu în fiecare mare oraș, unde să se aplice aceste măsuri și să se monitorizeze rezultatele. Să lăsăm rezultatele concrete să vorbească și piața să decidă, dacă tot e vorba de “piețe” și de eficiență.
 
12.  În conformitate cu cele precizate mai sus – susținute și de analiza din documentul alăturat – declarăm că ne opunem intenției MEC de a digitaliza întregul (grădinița și școala) sistem educațional preuniversitar din România și respingem această intenție ca fiind una de natură a dăuna sănătății, educației și viitorului copiilor noștri, precum și interesului național”.
 
Citește și:

Petiția online care a dat „foc” cadrelor didactice: „Nu furați banii profesorilor!”
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii