Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:25 27 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ZIUA LIVE. „Suntem într-un plin război cognitiv, informațional. Războiul acela clasic nu cred că îl vom mai avea"

ro

28 Jan, 2022 00:00 1545 Marime text



La ZIUA LIVE am discutat împreună cu analistul de politică externă, lector univ. dr. Răzvan Pantelimon, de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanţa despre criza din Ucraina, dar și despre cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Vă reamintim, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a discutat situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.
 
„Trebuie să înțelegem acest conflict, din punct de verde economic și informational. Așa se va da acest război, dacă el va exista. Nu vom ajunge la un conflict pe scară largă. Sunt țări care au 100% dependență de gazele din Rusia. Germania , la fel ca și România, care a renunțat la cărbuni.
În cazul în care începe un conflict este posibil să ne confruntăm cu un val de refugiați. Putem să fim intr-un fel afectați, însă în mod direct România nu este în pericol. Din păcate, nu prea contăm din punct de vedere diplomatic și acest lucru se vede cu ochiul liber”, a spus dr. Răzvan Pantelimon.

Putin, modelul tinerilor de pe Tik -Tok!

Acest lucru se întâmplă, deoarece „în afara unor voci singulare, în România avem de-a face cu un discurs anti - Rusia și pro-american.
Tinerii din România resimt o lipsă a unor modele interne puternice.

Iar Putin și-a construit acea imagine de persoană puternică, o imagine care atrage.


Suntem într-un plin război cognitiv, informațional.

Începe să apară o dezbinare în societate. E clar că este o parte a acestui război.

Este posibil ca pe fondul unor probleme prin care trec noile generații, tinerii să fie mai ușor de manipulat.
 
Avem această nevoie de o soluție miraculoasă. Informația oficială este manipulată. În primul rând trebuie să mergem la sursă.

Recomand studenților să încerce să vadă toate variantele: să citească și presa rusă și pe cea americană”, a spus Răzvan Pantelimon la ZIUA LIVE. 



Dar cum s-a născut acest conflict de la granița României cu Ucraina, ce vrea Rusia și mai ales ce v-a obține de la SUA și NATO?

„Rusia încearcă să redevină ce a fost, o mare putere. Noi vorbim de Ucraina ca un tot, dar este de fapt foarte divizată. Rusia a profitat de aceste tensiuni interne.
 
Astăzi, nu mai ai nevoie de tancuri și soldați ca să cucerești o țară. În Ucraina, au avut loc atacuri informatice.

Este simplu să paralizezi o țară de la un click distanță.

Nu ai nevoie de armată.

Războiul acela clasic nu cred că îl vom mai avea.

Iar noi, suntem un teritoriu de graniță între marile puteri.
 
Chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba în primul rând de lanţul de aprovizionare cu energie.
 
Ce va obține Rusia în urma negocierilor? Probabil, promisiunea tacită a NATO că va renunța la extinderea în continuare spre Est și desfășurării de trupe și arme în Europa de Est”, a explicat analistul de politică externă.

Și tot la ZIUA LIVE am vorbit despre cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Dincolo de fondurile europene care ar fi trebuit să se regăsească în dezvoltarea infrastructurii și libertărții de circulație, fie că vorbim despre călătorii, educație sau locuri de muncă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, „importăm foarte multe produse. Posibilitatea de a importa fără taxe au dus la o distrugere și mai mare a economiei românești.

Noi am distrus o parte importantă a economiei. Se strică fructele și legumele românilor pe câmp.
 
De ce importăm mere din Polonia în loc să exportăm?
 
Avem un potențial. Am fi putut utiliza toate acest atu-uri pe care România clar le are.

Însă nici în momentul aderării și nici astăzi, România nu era într-o poziție de forță. Au fost mai multe negocieri.

Nu doar marile puteri ar trebui să aibă o politică realistă.
 
Diplomația românească trebuie să fie mai fermă”, este de părere dr. Răzvan Pantelimon.
 
Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre principalele obiective de politică externă ale statului român după 1990.

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte.

La 22 iunie 1995, la Paris, ministrul român al afacerilor externe Theodor Meleşcanu a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană.

La 30 iunie 1995, la Bruxelles, avea loc semnarea de către România a Protocolului adiţional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a statului român la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, ştiinţific şi cultural. Acest moment a reprezentat completarea statutului de stat asociat al României la Uniunea Europeană.

La 27 iunie 1997, cu prilejul summit-ului Uniunii Europene de la Amsterdam, au fost invitate să participe şi statele candidate, România fiind reprezentată de o delegaţie condusă de preşedintele Emil Constantinescu.

Deschiderea negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană a avut loc la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-Uniunea Europeană, la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, cu 497 de voturi favorabile, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană.

Delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituţiile Uniunii Europene.

Consiliul European de la Bruxelles (14-15 decembrie 2006) a confirmat aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană pentru data de 1 ianuarie 2007. 

 
Citește și:

ZIUA LIVE. Despre criza din Ucraina și cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

ZIUA LIVE Despre criza din Ucraina. „În cazul în care începe un conflict este posibil să vină un val de refugiați”

Interviul integral poate fi urmărit aici:

Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii