Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:40 17 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ZIUA-n amiaza mare Exodul refugiaților ucraineni - „Tare călduros ne-ați primit! Domnul să vă binecuvânteze!”

ro

05 Mar, 2022 00:00 5908 Marime text


Punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, unde, pentru a ajunge în România, refugiații ucrainieni trec Dunărea cu bacul, este din ce în ce mai aglomerat. Cu bagaje puține, multe femei, bunici, mame cu copii, vârstnici, coboară de pe bac fără a se grăbi. Sunt sute, unii pe jos, alții in mașini. Sunt preluați imediat de românii vorbitori de limbă ucraineană și dirijați către corturile încălzite, unde îi așteaptă hrană, apă, jucării pentru copii, pături. Tot ce au nevoie pentru ca formalitățile de frontieră să se deruleze fără nicio emoție. Abia când se văd pe pământ românesc, refugiații par să răsufle ușurați. Se aud și râsete. Cu toții sunt impresionați de modul în care autoritățile de la Tulcea sunt organizate. Nimeni nu se simte abandonat.
 
O zi petrecută la punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, acum, în plină criză a refugiaților, va fi greu de uitat. Totul este organizat ca la carte. Autoritățile care au reprezentanți în zonă sunt coordonate de colonelul Daniel Petrov, șeful ISU Delta Tulcea. Acolo, situația este în dinamică, momentele aglomerate, de după debarcarea bacului cu sute de refugiați, alternează cu  altele de liniște, în așteptarea bacului care pleacă să aducă alți oameni din partea ucraineană. Pe uscat îi așteaptă 30 de corturi încălzite, iluminate, în care au hrană, apă. Aici sau în spațiile oferite de autoritățile din Tulcea se pot adăposti temporar. Autoritățile județene, locale, structurile de frontieră, de ordine publică, voluntarii colaborează strâns pentru urgentarea formalităților de frontieră. Mobilizați și organizați, exemplar.
 
Pompierii sunt peste tot. Dăm de ei în corturi, unde sunt provizii, paturi unde se pot odihni refugiații adăpostiți temporar. Alături de ei, o mulțime de voluntari, translatori, asistenți sociali, reprezentanți ai unor ONG-uri.  Într-un cort  se servește cafea sau ceai fierbinte. Când întreb un pompier ce l-a impresionat cel mai mult în aceste zile, începe să ne vorbească despre copilașii care se bucură la cea mai mică jucărie sau prăjitură, dar nu apucă să își ducă la capăt fraza. Îi tremură vocea, ii dau lacrimile, nu mai poate vorbi. Are și el copii acasă, probabil.

Dan Crețescu este voluntar, venit de la București pentru a ajuta cu ce poate. „Facem de toate, traduceri, cărat mese, am colegi și la vama Siret. Situația e de așa manieră încât România trebuie să treacă printr-o fază ușoară și nu poate să treacă decât așa. Toți, ajutând, fiecare făcând ceva. Pentru că avem nevoie de țara asta și după ce trece nebunia crizei  refugiaților”, ne spune voluntarul.
 
Ce o impresioneazaă cel mai mult pe Livia Dordea, asistent social, care lucrează in punctul de la Isaccea din prima zi de exod, este suferința din ochii refugiaților, dar și curajul de care dau dovadă. Au fost situații in care mamele pe care le-a întâmpinat Livia au avut din capul locului o mare incredere in ea și colegii din asociație. I-au lăsat copiii în grijă și s-au întors cu bacul în partea ucraineană pentru a-și aduce mașinile abandonate inainte de graniță. „Nu vedem o persoană care să arate că sufere. Cu toate că sunt speriați, nu arată asta, în mare parte. Sunt puternici, sunt dârzi”, a constatat și studentul voluntar, Gabriel Enache, din București. Refugiații care nu știu unde se duc, sunt preluați de autoritățile locale, primăria Isaccea fiind un exemplu remarcabil în acest sens, dar și de localnici și asociații civice, care prin intermediul rețelelor sociale se organizează pentru găsirea unor spații de locuit.    
 
Primarul orașului Isaccea, Anastase Moraru, este veșnic agitat. Vorbește la telefon, vorbește cu pompierii, cu polițiștii, cu voluntarii, caută soluții pentru cei care au nevoie de ceva. Au fost nopți în care au debarcat și 1500 de refugiati. „Ne descurcăm. Multi dintre refugiati sunt luați și de familii din țară, Brăila, Focșani, Constanța, și avem in localități invecinate, Luncavița, Niculițel, Cataloi. Cel mai mult m-a impresioant să vezi cum se bucură că au scăpat de acolo, dat spun că vor să se intoarca acasa la ei cand se va termina totul. Am avut o refugiată care, după ce a coborât de pe bac, i-a venit sorocul, urma să nască, avea contracții. A fost imediat preluată de o asociație. Persoana care a asistat-o va fi și  nasul acestui copil născut pe pământ românesc”.
 
Cei mai mulți dintre refugiați, potrivit autorităților, pleacă mai departe, în țară, sau la rude și prieteni, în străinătate. Doamna Irina, din Ismail, stă la coadă împreună cu familia pentru formalitățile de frontieră. A trecut bacul doar pentru a-și lăsa copii, in siguranță, pe partea românească. „Fiica mea și nepoata vor să ajungă în Bulgaria și apoi în Suedia pentru că situația in Ucraina este fierbinte, gravă. Eu mă intorc chiar mâine acasă pentru că
mama mea a rămas la Ismail. Este bolnavă și sunt foarte îngrijorată”. O mamaă tânără, aflată la volanul unui autoturism râde, aproape fericită. Ea și cei doi copii, aflați pe bancheta din spate, abia așteaptă să ajungă la Constanța, unde vor rămâne până se termină războiul.
 
Aproape  50 de persoane, mame și copii, vârstnici, au fost aduse din sudul Ucrainei cu un autocar românesc condus de Dragoș Florin Pavăl, din Focșani. Este, spune el, primul roman care, imediat după izbucnirea războiului, a trecut de mai multe ori în Ucraina pentru a aduce refugiați în România. Asociația de voluntari din care Dragoș face parte închiriază autocare și se deplasează în zonele de război, trecând prin baraje de militari, polițiști, zgomot de bombe, tancuri  și sirene. Intră apoi în România, pe la Isaccea sau pe la Galați. Fără nicio obligație financiară. Nu știam, până să îl întâlnesc pe Dragoș Pavăl, că există asemenea eroi, care refuză să iși mediatizeze acțiunile, și care au  curajul de a intra în mijlocul războiului pentru a salva oameni. Știam doar că o mulțime ce politicieni își fac selfie-uri in vamă, să fie văzuți cum aduc ei ajutoare.pentru refugiați. 
 
La Isaccea, autoritățile și voluntarii din județul Tulcea își văd de treabă cât pot de bine. „Situația este intr-o continuă dinamică. Este o foarte bună coordonare în acest moment. Vrem ca celor care intră prin acest punct să nu le lipsească nimic. Formalitățile de frontieră se derulează rapid.”, a explicat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene. Organizarea bună și primirea caldă din punctul de la Isaccea au încântat-o până la entuziasm pe Caterina. „Tare călduros ne-ați primit. Mi-a plăcut tare, tare. Intr-adevăr frați, un sânge suntem. Numai am cuvinte. Domnul să vă binecuvânteze!. Vin din sudul Basarabiei. Am auzit, ieri, cum bombardează si ne-am speriat. Dar mai strașnic e mai incolo, la Kiev”, ne declară basarabeanca. Autocarul o va duce la Bucureșt,i unde o așteaptă niște rufe de la Turnu Măgurele. În țară și-a lăsat sora, fratele și o nepoțică. „Nu au cu cine lăsa casa, animalele din ogradă. Știți cum e la țară”.
 
Situația refugiaților și absoluț tot ce ține de gestionarea lor este în sarcina Comitetului Județean pentru situații de Urgență Tulcea. Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, are în spate ani lungi de colaborare cu raionul Ismail și regiunea Odesa, este prieten cu cei de peste Dunăre. Împreună, au avut proiecte europene comune, in domeniul sănătății și infrastructură. „In contextual invaziei Ucrainei, ne ajutăm vecinii mai mult decat credeam. Le oferim cazare, hrană, grija pentru copii. Odesa si Ismail ne-au cerut medicamente. Le-am  trimis déjà. Strângem acum fonduri, medicamente, alimente, depozitate și ambalate de voluntari și trimitem zilnic peste Dunăre. Există solicitare  pentru ajutor medical pentru dializarea a 50 de pesoane. Noi vom asigura 30 de locuri, iar pentru restul de 20 vom apela la vecinii din Constanța, Brăila și Galați”, ne-a declarat președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu.
 
Iar prefectul de Tulcea, Alexandru Dan Munteanu, proaspăt numit în funcție, nici nu a apucat să depună jurământul. A intrat direct în focul responsabilităților uriașe atribuite prin fișa postului. Are in spate însă 20 de ani de avocatură și știe cum să se pregătească pentru a câștiga „procesul”. Vorbind, acum, din calitatea de președinte al Comitetului pentru Situații de Urgență Tulcea, Dan Munteanu este conștient că la Isaccea lucrurile se pot schimba din oră in oră. Fluxul de refugiați este fluid, spune el: „Gestionăm și suntem pregătiți pentru toate scenariile, indiferent de numărul refugiaților ce urmează  a veni. Am gândit și am analizat o eventuală mărire  a numărului de refugiați și avem și scenariul corespunzător. Dinamica faptelor poate genera chestiuni excepționale, pe care noi le-am atins în planurile noaste incă de la inceput”, a dat asigurări prefectul de Tulcea.


 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii