Interviu online cu Gabriel Enache, poliţist local în cadrul DGPL Constanţa „În ziua de azi, trecerea de la contravenţie la infracţiune este foarte uşoară“

Gabriel Enache este poliţist local în cadrul Direcţiei Generale Poliţia Locală (DGPL) Constanţa. Înainte de a îmbrăţişa această meserie, a participat în teatre de operaţii şi a fost jandarm timp de 15 ani. În anul 2001 a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul şi medalia „Virtutea Militară”. 
 
Poliţistul îşi face meseria cu dragoste pentru semeni. Gabriel Enache îi ajută pe copiii din familiile sărmane din cartierul constănţean Henri Coandă organizând excursii pentru cei mici, înscriindu-i la şcoală sau oferindu-le jucării şi haine.
 
Gabriel Enache a participat săptămâna trecută la acţiunea din Cimitirul Internaţional al Eroilor Valea Uzului din Dărmăneşti, alături de alte câteva sute de români, pentru a cinsti memoria eroilor români căzuţi la datorie şi pentru a protesta împotriva maghiarilor extremişti care, în urmă cu câteva săptămâni, au acoperit crucile eroilor români cu saci de gunoi.
 
Invitat în cadrul unui interviu online, acesta ne-a vorbit despre activitatea sa ca poliţist, dar şi despre provocările pe care le implică această profesie.
 
1. Povestiţi-ne despre cum aţi ales meseria de poliţist local după ce, timp de 15 ani, aţi fost jandarm!

Meseria de poliţist local a fost o provocare de la momentul înfiinţării Poliţiei Locale, în 2008. Având o experienţă vastă pe ordine publică, în meseria de jandarm, mi-a fost foarte uşor să merg pe linia de siguranţă publică şi intervenţie în cadrul Poliţiei Locale. Am fost pionier. Am deschis şi porţile Jandarmeriei în anul 1992.

Când am îmbrăcat prima dată haina militară, în 1987, într-un regiment de tancuri, mi s-a insuflat datoria faţă de ţară şi neam. Consider că cea mai mare onoare a unui bărbat este să apere ţara cu arma în mână.  
 
2. Ce presupune serviciul unui poliţist local la Constanţa? Ne puteţi relata o misiune dificilă pe care aţi desfăşurat-o?

Munca de poliţist local pe domeniul de ordine publică şi intervenţie este specifică şi celorlalte structuri ale Jandarmeriei şi Poliţiei Naţionale. Persoanele care încalcă legea nu sunt interesate din ce compartiment faci parte sau instituţie a statului. Ele au un singur scop, de a încălca legea şi de a combate persoanele aflate în uniformă, indiferent de culoarea acesteia.

În structura Poliţiei Locale îşi desfăşoară activitatea personal care a lucrat în diferite structuri de ordine şi siguranţă publică: Poliţia Română, Jandarmeria Română, MApN, Trupele de Intervenţie ale Jandarmeriei şi SAS.

În timpul desfăşurării activităţii în cartierul Henri Coandă, în momentul în care trebuia să aplanez un conflict între două familii de rromi, unul din membrii familiei aflat într-o stare avansată de ebrietate a coborât pe scările imobilului în care se afla cu o dotare specifică - un topor şi un cuţit - moment în care a trebuit să intervin prompt folosindu-mi toate cunoştinţele de autoapărare învăţate în timp (sunt practicant de Aikido), care m-au ajutat să-l imobilizez în timp scurt, fără ca alte persoane din apropierea să aibă de suferit.  
 
3. Sunteţi cunoscut ca un apropiat al copiilor din cartierul constănţean Henri Coandă. Cum aţi ajuns să vă apropiaţi de ei şi mai ales cum aţi făcut ca cei mici să se apropie de dumneavoastră?

Doua lucruri pe care le-am folosit: sentimentul de dragoste faţă de copii şi o strategie din punct de vedere profesional. Copiii au văzut în noi, prin acţiunile de combatere a elementelor negative, modele asemănătoare celor din filmele cu personaje pozitive.  
 
4. Credeţi că prin apropierea dumneavoastră de aceşti copii reuşiţi să îi faceţi mai buni?

Întotdeauna exemplele pozitive, mai ales din instituţiile statului, sunt luate de copii ca repere si modele. Ei se uită la comportament, la ţinuta şi modul de intervenţie al oamenilor legii, dorind ca pe viitor să ajungă ca noi.

5. Cum interacţionaţi cu cei mici? Cum vă strigă copiii din Henri Coandă?

În Henri Coandă este un post al Poliţiei Locale, unde, de dimineaţa până seara, un număr impresionant de copii (circa 15 copii) stau lângă noi şi cu noi în postul de poliţie, iar noi îi răsfăţăm cu mici atenţii - dulciuri, jucării, hăinuţe, iar de 2-3 ori pe an le organizăm excursii şi competiţii sportive.

6. Într-o perioadă de mare încrâncenare politică, aţi depus, alături de un alt poliţist local, o coroană la Cimitirul din Valea Uzului. Cum a fost această experienţă?

Am trăit de două ori în viaţă acest sentiment: evenimentele din 1989 şi Valea Uzului, unde românii din diferite colţuri ale ţării vibrau cu acelaşi sentiment şi având impresia că ne cunoaştem de foarte mult timp. S-au legat prietenii între constănţeni şi români din Covasna, între băcăuani şi români din Alba Iulia. În câteva secunde, toţi eram fraţi.

După un lung drum pe care l-am avut până la Valea Uzului, atât constănţenii, cât şi cei din ţară (Hunedoara, Cluj, Galaţi) ne-am fi aşteptat ca partea maghiară care se află deja acolo să ne respecte pentru că noi nu veniserăm cu intenţii de răzbunare, ci doar pentru a comemora eroii neamului românesc. Am fost surprinşi ca extremiştii maghiari au vrut să ne împiedice să intrăm în cimitir şi să aprindem o lumânare martirilor neamului românesc.

M-a impresionat faptul ca pe drumul spre Valea Uzului, între Dărmăneşti şi cimitir, localnicii au întâmpinat convoiul cu tricolorul la poartă, aplaudându-ne, vrând să ne oprească să ne strângă în braţe pentru faptul că nu i-am uitat şi pentru că nu sunt singuri. Ne-au oferit pâine caldă de casă, cozonaci şi lacrimile lor de bucurie.  
 
7. Cum priviţi locuitorii Constanţei din perspectiva omului legii? 

Cine încalcă legea, de cele mai multe ori, o încalcă cu bună ştiinţă. Se poate trece cu vederea, din punctul de vedere al omului legii, în anumite circumstanţe, dar până la un punct. Nu agreez violenţa care vine din partea celor care încalcă legea iar în ziua de azi trecerea de la contravenţie la infracţiune este foarte uşoară. Marea majoritate a contravenienţilor, în loc să aleagă calea legală, respectiv instanţa, preferă să-şi găsească dreptatea în mijlocul străzii, lovind oamenii legii.

Constănţenii au început de aproximativ doi ani să aibă respect faţă de Poliţia Locală, şi aici mă refer strict la Serviciul de ordine publică, unde ne facem prezenţa şi datoria în locurile rău famate ale Constanţei.

Poliţia Locală devine o forţă şi o necesitate nu numai pe plan local, ci şi naţional. Un lucru pe care aş dori să-l menţionez privind Poliţia Locală este statutul special pe care această instituţie ar trebui să-l dobândească prin prisma faptului că pentru un agent care desfăşoară activitate în teren şi care este trecut de vârsta de 50 de ani este foarte greu într-o confruntare fizică să-şi îndeplinească sarcina de serviciu în faţa unei persoane de 20 de ani.
 
Prin statutul special, care cuprinde si pensionarea, ar limita anumite probleme de imagine şi performanţă. Cred că este necesară o infuzie, la nivel naţional, de personal tânăr, care să fie îndrumat de cei ce sunt la ora actuală cu experienţă la nivel de ordine şi siguranţa publică.  
 
8. Aţi fost în situaţii în care oamenii au reacţionat nepotrivit atunci când le-aţi atras atenţia?     
      
Da, dar nu într-o proporţie mare. Din păcate, am întâlnit cazuri, în ultima perioadă, de oameni cu o pregătire intelectuală ridicată care au înţeles să ne combată prin metode mai puţin intelectuale - înjurături, tras de mânecă, epoleţi rupţi.
   
9. Ce sfat aţi avea pentru constănţenii care se abat de la legile şi normele de conduită?

Îmi doresc din suflet ca această structură a Poliţiei Locale să fie înţeleasă de locuitorii Constanţei şi sprijinită în acelaşi timp pentru a putea să ne îndeplinim activităţile specifice.
Ca instituţia Poliţiei Locale să nu fie interpretată din punct de vedere politic - noi servim strict cetăţenii oraşului Constanţa.