Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:42 04 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

DIICOT 33 de inculpați, trimiși în judecată. Tranzacții fictive în spațiul intracomunitar, cu legume și fructe

ro

15 Jul, 2020 13:11 664 Marime text
  • 33 de inculpați, trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracționat, evaziune fiscală, complicitate și spălare de bani
  • Se ocupau de distribuirea de produse alimentare, achiziționate din spațiul intracomunitar
  • Tranzacțiile erau fictive
Prin rechizitoriul din data de 03.07.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 33 de inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, în perioada 2009-2012 reprezentanții legali ai două societăți comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziționat marfă din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive.

Astfel, angajații societăților A. negociau prețul, comandau marfa și asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele A. folosind pentru aceste operațiuni societățile comerciale puse la dispoziție de 6 complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăților A., în mod nereal, a unor achiziții interne. Societățile utilizate nu au avut un scop economic real,
respectiv nu au urmărit obținerea unui profit (de esența activității comerciale) ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarilor A., astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceștia a unor achiziții interne.
 
În fapt, dacă societățile A. ar fi înregistrat în contabilitate achizițiile intracomunitare ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacționare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat.

În perioada 2009-2010, reprezentanţii legali ai S.C. A.F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L. au constituit un grup infracţional organizat împreună cu mai multe persoane, printre care şi cu inculpații S. E. şi V. O., în scopul organizării unor circuite financiare fictive de natură să asigure sustragerea societăţilor comerciale de la achitarea TVA aferentă comercializării pe piaţa internă a produselor alimentare achiziţionate din spaţiul intracomunitar.

Astfel, inculpații S. E. și V. O. şi alte persoane apropiate au reuşit să creeze un mecanism extrem de bine pus la punct, înfiinţând pe teritoriul României, prin intermediul mai multor persoane, zeci de societăţi comerciale cu un comportament de tip fantomă, care funcționau o scurtă perioadă de timp, fiind interpuse în raporturile comerciale dintre furnizorii reali de marfă din Uniunea Europeană și beneficiarii finali S.C. A. F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L..
În perioada 2008 – 2010, alături de alte persoane, inculpatul S. E. era cunoscut în piață pentru posibilitatea de a pune la dispoziţie lanţuri de societăţi comerciale, existând și alte societăți beneficiare, care au apelat la acesta pentru ascunderea adevăratei proveniențe a mărfii.

Din actele de urmărire penală efectuate rezultă că, după ce inculpatul S. E. a fost arestat în luna noiembrie 2010, S.C. A.F. S.R.L. și S.C. A.F.
S.R.L. au continuat activitatea infracțională și în cursul anilor 2011-2012, colaborând cu coordonatorii altor rețele de societăți comerciale.
Astfel, în perioada 2011-2012 reprezentanții legali ai S.C. A.F.

S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L. au apelat la mai multe persoane, respectiv la inculpații Y. S., Y. A., P. E., N. U. și T.M, cunoscute în piață pentru faptul că dețineau controlul asupra unor societăți comerciale ce erau înființate sau preluate cu scopul de a fi utilizate în circuite financiare fictive, folosite în vederea sustragerii de la plata obligațiilor către bugetul de stat.

În schimbul unor comisioane, persoanele menționate mai sus puneau aceste societăți la dispoziția clienților care doreau să facă achiziții intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar și beneficiarul real al mărfii.

Societățile interpuse aveau, în general, asociați și administratori cetățeni străini, care aveau reşedinţa în România doar pentru perioada necesară înființării societății după care părăseau teritoriul țării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite de persoanele menționate mai sus, în vederea efectuării de operațiuni comerciale.

Aceste societăți erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat și nu depuneau declarațiile fiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetățeni străini, care figurau ca asociați sau administratori la zeci și chiar sute de firme și care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activității societății.

Pentru o parte dintre societățile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezența administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.

Societățile cu comportament de tip „fantomă”, interpuse în lanțurile comerciale între furnizorii din spațiul comunitar şi societățile beneficiare S.C. A.F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L. ori nu au funcționat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru și nici salariați.
 
Sediile sociale erau formale, de cele mai multe ori fiind sediile unor cabinete de avocatură şi utilizate exclusiv pentru primirea corespondenței.
Societăţile erau înfiinţate de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetăţenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracțional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani.

Majoritatea persoanelor care figurau ca asociați sau administratori ai societăților comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înfiinţării societăţilor comerciale, după care au părăsit teritoriul ţării, fie au avut o situație financiară modestă și nu au locuit la adresele de domiciliu/reședință. În situaţiile în care asociaţii/administratorii au fost identificaţi, aceştia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăților comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracţional.

În activitatea infracţională aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru a simula tranzacţii comerciale, fiind interpuse între un furnizor extern și societatea care reprezenta adevăratul beneficiar al tranzacţiei. După o perioadă de timp, societăţile erau cesionate, de regulă tot unor cetățeni străini care deţineau calitatea de asociat/administrator la mai multe societăți comerciale şi care părăseau teritoriul țării la scurt timp după preluarea societăților.
Pentru a se eluda plata TVA către bugetul de stat şi pentru a îngreuna urmărirea circuitului mărfurilor, între furnizorul extern şi beneficiarul final sunt introduse mai multe societăţi cu comportament de tip „fantomă”, având rolul scriptic de a achiziţiona şi de a vinde marfa succesiv, până la beneficiarul final, care o comercializează aparent legal, plătind TVA numai la valoarea adaosului comercial, de regulă foarte mic. Astfel,     beneficiarul  real, achiziţionând marfa de la firmele interpuse la un preț apropiat de cel de vânzare, colectează TVA cu o valoare aproximativ egală cu TVA deductibilă, obligațiile de plată către bugetul de stat stingându-se prin compensare.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că sumele aferente TVA dedusă în mod nelegal au fost retrase în numerar din conturile firmelor fantomă, controlate de membrii grupului infracţional, cu titlul (justificarea) unor plăţi diverse sau de restituire a unor împrumuturi fictive provenite de la asociaţi. De asemenea o parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru” (fără a fi întocmite documente de vânzare), iar pentru a regla scriptic stocurile de marfă beneficiarii au întocmit facturi de stornare, ori au facturat mărfurile către societățile intermediare, în scopul efectuării de compensări.

Practic, societăţile comerciale de tip fantomă au drept scop colectarea TVA, pe care societatea beneficiară ar trebui să o plătească statului. Aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru perioade scurte de timp, de câteva luni, astfel încât, la termenul de plată a TVA să fie înlocuite cu altele, controlate tot de către gruparea infracţională.

În fapt, mărfurile achiziționate de pe piața comunitară nu au ajuns niciodată în custodia firmelor fantomă, fiind transportate direct de la furnizorii externi la beneficiarii finali, reprezentanții acestora din urmă ocupându-se de comandarea mărfurilor, precum şi de organizarea și achitarea transportului acestora.

La rândul lor, persoanele care controlau societăţile cu comportament de tip fantomă se ocupau doar de întocmirea documentelor justificative, din care rezulta că mărfurile au fost cumpărate și vândute succesiv de către mai multe societăți din România, înainte de a ajunge la beneficiarul real.
Inculpații care controlau societăţile interpuse au organizat circuitul comercial astfel încât, atât societatea care are calitatea de operator intracomunitar (prima societate din lanţ), cât şi furnizorul beneficiarului real (ultima societate din lanţ) să funcţioneze aparent legal, acestea având documentele de achiziţie a mărfurilor, precum şi documentele justificative.

Firmele ce erau folosite în lanţurile de tranzacţionare succesivă aveau rolul de “firme de mijloc” şi ”firme de vânzare”, în funcţie de locul pe care îl ocupau în lanţul de tranzacţionare.

Firmele de achiziţie erau cele care, scriptic, au efectuat achiziţia intracomunitară şi pe numele cărora furnizorii externi întocmeau factura fără TVA. Acestea acumulau imediat debite către bugetul de stat, întrucât aveau obligaţia de a plăti integral TVA, în momentul în care marfa era facturată mai departe către altă societate comercială din grup (taxare inversă).

Firma de vânzare era cea care îi furniza beneficiarului real al operațiunii intracomunitare, respectiv S.C. A.F. S.R.L. sau S.C. A.F. S.R.L., documentele din care să rezulte că marfa a fost achiziţionată de pe piaţa internă şi nu din spaţiul comunitar. De asemenea, marfa era facturată cu TVA, astfel încât, clientul nu mai era nevoit să plătească TVA decât pentru adaosul comercial practicat. Față de celelalte societăţi controlate de grup, firma de vânzare trebuia să aibă aparenţa unei societăţi comerciale care funcţionează legal, unele dintre acestea având o parte din declaraţiile fiscale depuse, tocmai pentru a nu exista suspiciuni cu privire la realitatea activităţii comerciale.

Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii până la concurența prejudiciului reținut.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului București.

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii