Învăţământul românesc şi palma pentru propoziţie

În fiecare an, elevii care susţin evaluarea naţională sau Bacalaureatul se trezesc că au de rezolvat subiecte greşite, complicate sau chir în afara programelor. La fel s-a întâmplat şi în acest an la proba de limba română din cadrul evaluării naţionale, care s-a desfăşurat pe 25 iunie. Elevii aveau de stabilit dacă subordonata din fraza „Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii" este subiectivă sau predicativă. Jumătate dintre ei au optat pentru propoziţie subiectivă, cealaltă jumătate pentru predicată, ceea ce a stârnit un război între părinţi şi Ministerul Educaţiei. Reacţiile din partea celor două tabere nu au întârziat să apară. Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a recunoscut că specialiştii consultaţi de minister au admis ambiguitatea acestui subiect. La rândul lor, şi dascălii de limba şi literatura română au precizat că de cele mai multe ori subiectele de la examenele naţionale sunt greşite, lasă loc de interpretări sau sunt în afara programei. Până la urmă apele s-au liniştit şi Ministerul Educaţiei a decis să modifice baremul la limba română, care iniţial puncta numai subiectiva, iar lucrările au fost recorectate. Indiferent de ce răspunsul ales, elevii pot sta liniştiţi: toţi vor primi cele 60 de sutimi aferente cerinţei. Dar rămân multe întrebări fără de răspuns. De ce în fiecare an Centrul Naţional pentru Evaluare şi Examinare (CNEE), care se ocupă de elaborarea subiectele pentru evaluarea naţională la clasa a VIII-a nu respectă programa şcolară? De ce în fiecare an subiectele sunt făcute în bătaie de joc? Cine va plăti pentru emoţiile părinţilor şi ale elevilor, care din cauza punctajului nu vor putea fi admişi la liceul dorit? Cum vor fi plătiţi profesorii care au muncit dublu? Răspunsurile trebuie date de reprezentaţii Ministerului Educaţiei, foşti sau actuali. Până atunci, elevii şi părinţii vor da vina pe sistemul educativ din ţară, iar ministerul va schimba miniştrii după cum bate vântul politic.