Codul etic, reforma uitata a PSD

Bogatiile adunate de Partidul Social Democrat, pe criterii doar de liderii acestei formatiuni stiute, au dus, in timp, la aparitia a numeroase tensiuni si conflicte care nu au mai putut fi inabusite si ferite de opinia publica.

Rezultatele slabe inregistrate in alegerile europarlamentare nu au facut altceva decat sa confirme bataliile interne pentru accederea la putere, dezinteresul liderilor din teritoriu in actiuni ce nu ii intereseaza si nu-i vizeaza direct, precum si nereformarea anuntata de actuala conducere a partidului cu doi ani in urma. In octombrie 2006, membrii Comisiei Nationale de Arbitraj si Integritate Morala a PSD urmau sa analizeze noul Cod etic al social-democratilor. Documentul fusese gandit de presedintele comisiei, senatorul PSD de Constanta Cristian Diaconescu. Reformistul incerca astfel schimbari majore in portretul moral al social-democratilor, ceea ce ar fi permis reformarea reala a partidului. Inspirat din codurile similare americane si franceze, unde conditiile sunt drastice, iar comisiile de arbitraj au o structura restransa, codul ar fi impus cateva "criterii de promovabilitate". Punerea in practica a Codului etic nu lasa loc actelor de coruptie in randul social-democratilor. Numai ca regulile stricte prevazute in document nu puteau fi suportate si cu atat mai putin puse in aplicare de PSD-istii ce detin functii politice si administrative. "Membrii PSD sunt obligati sa nu emita un act administrativ, sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa participe la luarea unei decizii in exercitarea demnitatii publice sau functiei publice, care produce sau ar putea produce un folos material ori de alta natura, direct sau prin interputi, pentru sine, pentru sotul ori rudele sale pana la gradul IV inclusiv", stipula unul dintre articolele noului Cod etic. Totodata, PSD-istii erau obligati "sa nu influenteze modul de desfasurare a unei anchete juridice sau modul de derulare al unui proces in fata oricarei instante". Interdictiile mergeau mai departe, membrilor PSD fiindu-le interzis "sa solicite sau sa accepte, in numele partidului, sume de bani sau alte foloase de provenienta incerta sau dubioasa, donatii ilegale cu scopul de a le folosi in derularea activitatilor de partid". Proiectul constituia baza de reglementare pentru intrarea in PSD si se dorea a fi un reper pentru examinarea criteriilor de performanta ale social-democratilor. In elaborarea documentului s-a marsat pe conceptul de "conflict de interese" si pe eliminarea actelor de coruptie din partid. Intentia a fost laudabila si, la vremea respectiva, atat unii PSD-isti, cat si electoratul si simpatizantii fideli partidului sperau in aprobarea si aplicarea lui. Numai ca, fiind foarte restrictiv si in neconcordanta cu viziunile multor PSD-isti, nici pana la ora actuala, Codul etic nu a fost pus in aplicare. Desi nu a suferit modificari, documentul zace uitat pe undeva, printr-un sertar de birou. In tot acest timp, actuala conducere a partidului nu reuseste sa gaseasca solutia minune prin care sa recastige increderea electoratului. Din 2004, cand PSD era cotat in sondaje cu 40%, social-democratii au cunoscut o scadere continua, iar esecul de la euroalegeri dovedeste ca a ramas un partid a carui organizare lasa mult de dorit. Neorganizarea unui Congres extraordinar, neaplicarea Codului etic si lipsa de mobilizare si implicare ar putea duce PSD spre un esec de proportii la viitoarele alegeri.

Scris de: {autor}Mihaela CIORBARU{/autor}