Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:02 31 03 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sfinţirea nu este prevăzută în Codul Civil! Judecătorii motivează cazul demolării Bisericii Izvorul Tămăduirii din Constanța

ro

01 Feb, 2023 00:00 9203 Marime text
  • Reprezentanții lăcașului de cult au justificat prin propriul statut dreptul la proprietate pe terenul și biserica din zona Macul Roșu, însă instanța a precizat că „modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate prevăzută de aceste dispoziţii (respectiv, prin sfinţire) nu este prevăzută de art. 557 alin. (1) C.civ., iar pe de altă parte nu este prevăzută nici de altă lege (astfel cum este menţionat la alin. (2) sau (3) al art. 557 din Codul civil), nu se poate reţine că contestatoarea este titulara unui drept de proprietate asupra imobilului supus desfiinţării”.
 
Magistrații Judecătoriei Constanța au respins acțiunea de contestare a executării, ceea ce înseamnă că procedura de demolare va merge mai departe. Decizia nu este definitivă. Arhiepiscopia Tomisului a precizat pentru cotidian că va fi declarat apel în proces.
 
Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de intimat. Respinge contestaţia la executare, ca neîntemeiată. Obligă contestatoare la plata către intimat a sumei de 1.487,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat. În temeiul art. 7167 alin. (2) C.proc.civ. obligă contestatoarea la plata către B.E.J. ... a sumei de 96,39 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere ale dosarului de executare 234/2022. Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată astăzi, 25.01.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
 
 
Recent, a fost motivată decizia judecătorilor. Reprezentanții lăcașului de cult au justificat prin propriul statut dreptul la proprietate pe terenul și biserica din zona Macul Roșu, însă instanța a precizat că „modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate prevăzută de aceste dispoziţii (respectiv, prin sfinţire) nu este prevăzută de art. 557 alin. (1) C.civ., iar pe de altă parte nu este prevăzută nici de altă lege (astfel cum este menţionat la alin. (2) sau (3) al art. 557 din Codul civil), nu se poate reţine că contestatoarea este titulara unui drept de proprietate asupra imobilului supus desfiinţării”. Astfel, sfințirea bisericii nu este egală cu dobândirea dreptului la proprietate.
 
Conform acesteia instanţa reţine că, „în justificarea dreptului său de proprietate, contestatoarea invocă dispoziţiile art. 181 din H.G. nr. 53/2008. Mai întâi, contestatoarea nu a dovedit, deşi sarcina probei îi revine conform art. 249 C.proc.civ., îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 181 din H.G.  nr. 53/2008, potrivit cărora „o biserică, imediat după sfinţirea eu, trece în proprietatea şi în folosinţa unităţii de cult din cadrul aparhiei pe teritoriul căreia a fost edificată, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă sub dispoziţiile prezentului statut, tinându-se seama şi de atele de fundaţie”.
 
În continuare, instanţa reţine că, în condiţiile în care, pe de o parte, modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate prevăzută de aceste dispoziţii (respectiv, prin sfinţire) nu este prevăzută de art. 557 alin. (1) C.civ., iar pe de altă parte nu este prevăzută nici de altă lege (astfel cum este menţionat la alin. (2) sau (3) al art. 557 din Codul civil), nu se poate reţine că contestatoarea este titulara unui drept de proprietate asupra imobilului supus desfiinţării. H.G.nr. 53/2008, fiind un act administrativ normativ, emis pentru punerea în executare a legii, nu poate completa un act juridic cu forţă juridică superioară, respectiv o lege, şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi considerat un mod de dobândire a dreptului de proprietate prevăzut de lege.
 
În ceea ce priveşte celelalte critici invocate, respectiv valul puternic de nemulţumire în rândul enoriaşilor, impactul social major al demolării, imposibilitatea exercitării serviciului public de către contestatoare, instanţa reţine că acestea nu reprezintă motive de nelegalitate ale contestaţiei la executare, ci sunt motive care ţin de oportunitatea unei astfel de măsuri şi exced analizei în cadrul contestaţiei la executare.
##### în vedere aceste aspecte, instanţa va respinge contestaţia la executare, ca neîntemeiată”.
 
 

Este vorba despre dosarul 14901/212/2022, care vizează contestația la executarea silită formulată de Parohia Izvorul Tămăduirii Constanța, Primarul Municipiului Constanța, dar și Arhiepiscopia Tomisului fiind intimați în cauză. Amintim, judecătorii Tribunalului Constanța au pronunțat anterior o decizie definitivă privind autorizarea primarului Constanței pentru desființarea lucrărilor considerate a fi nelegale la biserica Izvorul Tămăduirii din oraș, situată în zona Macul Roșu și cunoscută drept biserica de pe trotuar.

Pe 16 iunie 2022, magistrații de la Judecătoria Constanța au decis suspendarea provizorie a executării silite ce ducea la demolarea Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din zona Macul Roșu, cunoscută drept „Biserica de pe trotuar”. Ulterior, în dosarul 14901/212/2022, prin care se contestă executarea, unde contestator este Parohia Izvorul Tămăduirii Constanța, se stabilise termen în octombrie, pe data de 7. La începutul lunii august, Primăria Constanța a cerut modificarea termenului de judecată, pentru a se judeca mai rapid. Pe 4 august s-a înregistrat, astfel, la Judecătoria Constanța, dosarul 14901/212/2022/a1 pentru tergiversare cauză. În fond, s-a decis ca procesul să fie mutat o lună mai devreme, la începutul lui septembrie.

Primăria a făcut apel, cerând să se judece chiar mai devreme, dar contestația a fost anulată ca netimbrată. Astfel, pe 8 august 2022, a rămas următoarea soluție: „În temeiul art. 230 teza I Cod procedură civilă, dispune preschimbarea termenului de judecată acordat la data de 07.10.2022, ora 10:30 şi acordă un nou termen de judecată la data de 09.09.2022, ora 10:30, complet C7, pentru când se vor cita părţile cu o copie a prezentei încheieri”. Ulterior, așa cum arătam mai sus, au fost făcute cereri de intervenție și judecata s-a mutat, acum, la început de noiembrie.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și


Decizie de ultimă oră în ceea ce privește procesul Bisericii Izvorul Tămăduirii!

 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii