Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:08 14 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#sărbătoreşteDobrogea141 Dialog cu Christian Gigi Chiru. Cum s-a scris povestea legii privind Ziua Dobrogei, adoptată la 9 septembrie 2015 (document)

ro

18 Nov, 2019 00:00 2594 Marime text

La iniţiativa fostului senator Gigi Christian Chiru, cu sprijinul tuturor parlamentarilor constănţeni, a fost lansat proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, adoptat la 9 septembrie 2015 de Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.


„Ziua de 14 noiembrie 1878 are o importanţă deosebită în istoria României şi, în special, a Dobrogei. O victorie pe care ţara noastră a obţinut-o având la cârma sa un om dârz, un conducător bun, pe Regele Carol I. A fost un pas către Marea Unire. Să nu ne uităm trecutul, dar să nu neglijăm viitorul! La finele secolului al XIX-lea, Dobrogea a revenit la statul român după terminarea războiului ruso-otoman din perioada 1877-1878, consemnat în istoria României drept Războiul de Independenţă. Regele Carol I spunea, în cuvântarea ţinută pe 14 noiembrie 1878 că «anexarea Dobrogei va deschide ţării un nou izvor de bunăstare”, declara iniţiatorul legii.
 

„Într-un mandat ai o singură încercare, dacă o ratezi…“


Cu prilejul zilei Dobrogei, la patru ani de la adoptarea legii, iniţiatorul acesteia a acceptat să ne povestească momentul în care s-a născut acest act normativ.

„Ziua Dobrogei este proiectul la care m-am gândit cu mult înainte să ajung parlamentar, iar când acest lucru s-a întâmplat, am reuşit să-l realizez. Cel mai greu a fost să aleg strategia de promovare a proiectului, pentru a nu fi respins. Într-un mandat ai o singură încercare, dacă o ratezi, nu poţi să reiei procedura. Și am ales varianta sigură, vorbind cu toţi parlamentarii dobrogeni, pe care i-am convins să susţină proiectul din postura de co-iniţiatori”, povesteşte Chiru.

„M-am născut în Constanţa în 1966, din părinţi dobrogeni. Satul natal al părinţilor şi bunicilor mei din judeţul Tulcea poartă acum numele Horia, martirul neînfricat al moţilor. Părinţii mei sunt născuţi în 1937, bunicul din partea tatălui în 1905, iar cel din partea mamei în 1907. El este şi singurul bunic pe care l-am cunoscut, Nicolae Racoviţă, văr primar cu Emil Racoviţă. Ştiu tot de la bunicul meu că ambarcarea lui Emil Racoviţă s-a făcut la Constanţa, pe o navă care l-a dus până la Anvers, unde se afla ancorată „Belgica“. Dar bunicul meu, Nicolae Racoviţă, din acelaşi spirit aventurier al familiei, a îmbrăţişat meseria de marinar şi a colindat lumea, apoi a luptat pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, slujindu-şi din convingere ţara.


Întorcându-se acasă, la el, în Dobrogea, a sădit în grădina sufletelor noastre dragostea de ţară. Bunicul Racoviţă a fost cel care s-a ocupat de educaţia mea  şi cel care mi-a povestit cu mult patos secvenţe din istoria Dobrogei. El mi-a insuflat mândria apartenenţei la spiritul dobrogean, unic, greu de definit, pe care încerc să-l transmit şi eu mai departe şi celor patru copii ai mei.


Dintotdeauna am fost fascinat de podul de la Cernavodă, de forma şi consistenţa lui, de geniul creatorului, Anghel Saligny. Acesta mi-a fost modelul în viaţă.  Încă de mic mi-am dorit să fac ceva adevărat, trainic pentru Dobrogea mea. Ca podul de la Cernavodă, pe care nu l-a încovoiat timpul. Bunicul îmi povestea deseori despre serbările care se făceau în noiembrie, peste tot în ţară, dar mai ales în provincia dintre ape. Veneau la Tulcea şi la Constanţa mai-marii ţării, oamenii ieşeau în stradă, împodobeau cu ghirlande balcoanele caselor, copiii defilau cântând imnul ţării, era o emulaţie aniversară în care toţi se prindeau în hora frăţiei dobrogene.


Apoi anii comunismului au dus în desuetudine până şi aceste sărbători de masă. Tocmai de aceea se cuvenea reluată sărbătoarea Dobrogei la data când trupele române au păşit victorioase pe străvechiul teritoriu al lui Mircea cel Bătrân recâştigat prin jertfă eroică la Plevna şi Smârdan. Cu acest gând am păşit în Parlamentul României. Cu visul bunicului meu pe care mi-l transmisese şi pe care speram să-l împlinesc”, explică fostul senator. 


„În 2013, Vasile Blaga a spus sec că nu este de acord să continuam cu ordinea de zi“


Întorcându-se la traseul actului normativ privind instituirea Zilei Dobrogei, Chiru îşi aminteşte care au fost primele demersuri: „Într-o zi am cerut colegilor mei din cabinet să pregătească un material din care să fundamentăm de ce este nevoie, la 128 de ani de la marele eveniment, să avem propria sărbătoare dobrogeană. Atunci, consilierul meu, Vlatko Dibrean, specializat în astfel de demersuri, a zâmbit şi m-a întrebat direct: „Ce şanse dau unui astfel de proiect, ţinând cont că alţi parlamentari dobrogeni cu mai multă experienţă, precum prof. Gheorghe Dumitraşcu sau fostul senator Puiu Haşotti, nu au reuşit într-un astfel de demers?” Am zâmbit, afişând o siguranţă uşor superioară, probabil deranjat de îndoiala din sufletul colegilor. Aşteaptă şi o sa vezi cum, i-am răspuns acestuia, deşi nu aveam nici cea mai vagă idee cum voi putea obţine susţinerea parlamentului”.


De la vorbe la fapte, traseul actului a fost şi mai dificil. Pentru iniţiator a fost dificil să obţină primele semnături: „Prima dezamăgire a venit chiar de la cei pe care mă bazam, şi anume colegii de partid. În şedinţa de birou naţional în care, cu timiditate am cerut acceptul şi susţinerea partidului, câţiva colegi au protestat imediat, gen „Dragi colegi mai tineri (cu trimitere directă la experienţa mea parlamentară), vă rog să încetaţi cu astfel de iniţiative, nu mai munceşte nimeni în ţara asta de atâtea sărbători“ sau un altul spunea „Vom încuraja şi pe alţii să propună sărbători gen ziua florii-soarelui sau ziua şobolanului” etc. La aceste critici a achiesat chiar şi preşedintele PDL la acea vreme, Vasile Blaga, cel care a spus sec că nu este de acord să continuam cu ordinea de zi. Atunci am înţeles în ce m-am băgat. Probabil că, dacă nu aveam acea discuţie cu Vlatko şi ceilalţi, renunţam pe loc, dar aveam în memorie imaginea mea de siguranţă, uşor arogantă, care mă făcea să roşesc după refuzul colegilor. Aşa că am început să caut, să mă gândesc ce strategie să aplic. Din acel moment, am început un lung şir de negocieri, mai întâi cu colegii mei”.


Chiru îşi aminteşte cum a acţionat pentru strângerea de semnături, inclusiv de la Vasile Blaga: „Cum avea cineva nevoie de susţinerea mea sau de votul meu, trebuia să-mi promită că mă pot baza pe reciprocitate. În scurt timp am obţinut o largă susţinere, inclusiv pe a preşedintelui Vasile Blaga, care a înţeles că riscă să piardă susţinerea unui influent preşedinte de organizaţie judeţeană, cum eram eu la acea vreme. Dar asta nu era suficient, urma marea provocare, să-i conving pe ceilalţi parlamentari fără de care nu puteam obţine votul Parlamentului”.


„Ideea salvatoare a fost cooptarea tuturor celorlalţi parlamentari dobrogeni“



În 2013, când a iniţiat proiectul, Gigi Chiru se afla într-o stare conflictuală cu unii parlamentari din partidele adversare. Dar au reuşit să depăşească neînţelegerile, să colaboreze pentru un proiect dedicat dobrogenilor. Ideea salvatoare a fost cooptarea tuturor celorlalţi parlamentari dobrogeni în susţinerea proiectului în calitate de co-iniţiatori.


„Nu voi intra în foarte multe detalii, dar voi spune faptul că primii doi colegi cu care am vorbit au refuzat să-mi semneze. Au fost entuziaşti, le-a plăcut ideea, dar m-au rugat să îi las să se gândească. Printre primii cu care am discutat a fost senatorul PSD Nicolae Moga, cu el aveam o comunicare mai bună. După ce m-a ascultat, a părut interesat, m-a încurajat în demersul meu, dar nu a semnat, a promis că mai vorbim şi că va semna altă dată. Începeam cu stângul. Recunosc că eram puţin speriat pentru următoarea discuţie, cu senatorul Puiu Haşotti. Mai ales că în trecut am avut public un schimb dur de replici cu acesta, în care ne-am jignit reciproc (cei cu memoria bună ştiu la ce mă refer). Dar surpriză! Dl Haşotti a zâmbit, plăcut impresionat de intenţia mea, dar pus condiţii. Semnez, dar eu scriu expunerea de motive sau aduc completări la ce ai scris până acum. Bineînţeles că am fost fericit. Am acceptat condiţia, vedeam luminiţa de la capătul tunelului. De acum totul devenea mult mai uşor. Am început un şir lung de negocieri, discutând personal cu fiecare parlamentar dobrogean.


Ordinea în care am obţinut semnătură fiecăruia, se vede în lista cu semnături - anexă la proiect (n.r. vezi secţiunea Documente). Majoritatea colegilor au semnat cu uşurinţă, dar au fost şi unii care au condiţionat semnătura, iar unul singur a semnat cu mare greutate, probabil de teamă că voi face public refuzul lui.


O altă surpriză plăcută a venit din partea fostului senator PSD Alexandru Mazăre, care a semnat imediat fără să pună condiţii, fiind de notorietate cât de tensionată era relaţia mea cu familia Mazăre (plângeri penale DNA etc).
Mai amintesc condiţia pusă de deputatul de Tulcea Vasile Gudu. Acesta a semnat, dar m-a rugat să-l las pe el să prezinte proiectul în Camera Deputaţilor. Condiţia asta mi-a convenit de minune, mult mai uşor obţii susţinere la aprobarea unui proiect dacă eşti membru al camerei respective. Aşa că am acceptat cu bucurie. În final, am obţinut susţinerea celor 27 de colegi, parlamentari de Dobrogea, şi le mulţumesc pentru asta. Aşa s-a scris povestea de succes a legii Zilei Dobrogei”, a povestit fostul senator Gigi Chiru pentru ZIUA de Constanţa.


În final, Christian Gigi Chiru are şi o urare pentru toţi dobrogenii: „Pentru mine, ziua de 14 Noiembrie are o semnificaţie cu totul şi cu totul specială: în urmă cu 4 ani, Parlamentul României aproba, la iniţiativa mea, susţinut de toţi parlamentarii dobrogeni, Legea Dobrogei.


Din perspectivă istorică, la 14 Noiembrie 1878, Dobrogea revenea oficial în componenţa statului român. La Congresul de Pace de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Marile Puteri Europene recunoşteau dreptul istoric al Dobrogei ca parte integrantă a României. Sunt mândru că sunt dobrogean, sunt mândru că sunt român!

Dumnezeu să binecuvânteze Dobrogea şi pe toţi românii! La mulţi ani, Dobrogea! La mulţi ani, România unită! La mulţi ani, dobrogeni!”



Citeşte şi:
 

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Christian Gigi Chiru, iniţiatorul proiectului de lege privind Ziua Dobrogei (document)

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Tudor 18 Nov, 2019 09:07 Felicitări din suflet vechiului meu prieten și fost coleg de partid . Dobrogea , simbol al toleranței și conviețuirii merita această sărbătoare