Afacerea „SIUTGHIOL” – Statul pornește acțiunea în regres împotriva fostului prefect Adrian Nicolaescu. Miza ar fi recuperarea a peste 3 milioane de lei plătiți Zoei Rădulescu

Un nou capitol se deschide în unul dintre cele mai controversate dosare de retrocedare din Constanța. După condamnarea definitivă la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, fostul prefect Adrian Nicolaescu este chemat din nou în fața instanței. De această dată, statul român încearcă să își recupereze banii.

La data de 20 ianuarie 2026, Instituția Prefectului Județului Constanța a înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța dosarul nr. 264/118/2026, având ca obiect acțiune în regres. Reclamant este Instituția Prefectului, iar pârât – Nicolaescu Adrian Viorel, fost prefect al județului Constanța. Dosarul se află în prezent în stadiul de fond, fiind repartizat Secției I civile.

Statul vrea banii înapoi: peste 3,1 milioane de lei

Acțiunea în regres vine după ce Prefectura Constanța a fost obligată, în solidar cu Adrian Nicolaescu, să achite către Zoea Rădulescu despăgubiri consistente, stabilite printr-o hotărâre penală definitivă.

Concret, prin sentința penală definitivă pronunțată la 30 aprilie 2025, Curtea de Apel Constanța a decis:

• 3.138.028,23 lei – daune materiale

• 3.000 lei – daune morale

• 12.600 lei – cheltuieli judiciare

Fiind parte responsabilă civilmente, statul a fost nevoit să plătească aceste sume. Acum, prin acțiunea în regres, Instituția Prefectului solicită recuperarea integrală a prejudiciului de la fostul prefect, considerat vinovat pentru producerea pagubei.

Condamnarea definitivă a fostului prefect

Adrian Nicolaescu execută în prezent o pedeapsă de 4 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, faptă comisă în perioada martie 2016 – iulie 2017.

Potrivit instanțelor, în calitate de prefect, Nicolaescu a refuzat nejustificat să valideze și să semneze documentele necesare eliberării titlurilor de proprietate pentru un teren de 19 hectare situat pe malul lacului Siutghiol, deși exista o hotărâre judecătorească definitivă care obliga autoritățile să facă acest lucru.

Judecătorii au reținut că fostul prefect:

• a ignorat puterea lucrului judecat;

• a blocat intenționat procedura administrativă timp de peste un an;

• a favorizat indirect alte persoane care foloseau terenul, deși titlurile acestora fuseseră anulate.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a dispus și:

• interzicerea exercitării unor drepturi timp de 5 ani (inclusiv ocuparea unei funcții publice);

• menținerea sechestrului asigurător asupra bunurilor sale mobile și imobile, până la recuperarea prejudiciului.

Cine este Zoea Rădulescu și de ce este cazul atât de sensibil

Zoea Rădulescu este fiica lui Gogu Puiu, lider al mișcării anticomuniste „Haiducii Dobrogei”, și o figură simbolică a represiunii comuniste, fiind născută în detenție. Ea a obținut retrocedarea terenului în baza legislației fondului funciar, invocând drepturi istorice ale familiei sale.

Cazul a devenit însă extrem de controversat din cauza:

• valorii uriașe a terenului – evaluat la peste 6,4 milioane de euro;

• amplasamentului – malul lacului Siutghiol, una dintre cele mai scumpe zone din Constanța;

• conexiunilor de familie, Zoea Rădulescu fiind soacra lui Eugen Sechila, personaj asociat cu anturajul lui Călin Georgescu.

De ce a ajuns Nicolaescu la închisoare

Apărarea fostului prefect a susținut că mutarea amplasamentului terenului de la Mihail Kogălniceanu la Siutghiol ar fi fost nelegală. Instanțele au stabilit însă că un funcționar public nu poate refuza executarea unei hotărâri judecătorești definitive, indiferent de propriile convingeri.

Refuzul său a fost considerat un act de abuz în serviciu, cu consecințe financiare majore pentru statul român.

Declarațiile de avere și interese: ultimele documente semnate de Adrian Nicolaescu ca prefect

Un element-cheie în evaluarea răspunderii patrimoniale a fostului prefect îl reprezintă declarațiile de avere (DA) și de interese (DI) depuse în iunie 2017, ultimele documente oficiale semnate de Nicolaescu Adrian Viorel în calitate de prefect al județului Constanța, înainte de încetarea mandatului. Potrivit Declarației de avere din 17.06.2017, Nicolaescu figura cu bunuri imobile (terenuri și construcții), autovehicule și conturi bancare, precum și cu venituri obținute din funcția publică de prefect, documentul fiind relevant astăzi în contextul acțiunii în regres prin care statul urmărește recuperarea a peste 3,1 milioane de lei. În paralel, Declarația de interese depusă în iunie 2017 indică funcțiile și calitățile deținute, fără mențiuni privind participații în societăți comerciale care să justifice un folos material direct, aspect analizat însă de instanță din perspectiva folosului obținut pentru altul, reținut în hotărârea definitivă de condamnare. Aceste două declarații constituie astăzi baza documentară pentru identificarea bunurilor ce pot face obiectul executării silite, în condițiile în care instanța a menținut sechestrul asigurător asupra averii fostului prefect .

Ce urmează

Dosarul de regres de la Tribunalul Constanța va decide dacă Adrian Nicolaescu va fi obligat să returneze statului întreaga sumă plătită Zoei Rădulescu. Practic, acesta este pasul juridic care poate duce la executarea silită a bunurilor fostului prefect, pentru recuperarea celor peste 3 milioane de lei.

„Afacerea Siutghiol” rămâne unul dintre cele mai răsunătoare exemple de împletire între retrocedări istorice, decizii administrative controversate și condamnări penale de rang înalt din județul Constanța.