Peste 15 milioane de țigarete Rețea internațională de contrabandă cu țigări, destructurată de DIICOT Constanța (RECHIZITORIU)

• Dosarul 4549/118/2025, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, scoate la iveală un mecanism logistic complex, care implica porturi internaționale, depozite clandestine și metode de disimulare „profesioniste” pentru a eluda controalele vamale

 
Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța au finalizat rechizitoriul și au dispus trimiterea în judecată a unei grupări infracționale organizate transfrontaliere, formată din cetățeni ucraineni, moldoveni și polonezi, responsabilă pentru una dintre cele mai mari operațiuni de contrabandă cu țigarete din ultimii ani.
 
Dosarul 4549/118/2025, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, scoate la iveală un mecanism logistic complex, care implica porturi internaționale, depozite clandestine și metode de disimulare „profesioniste” pentru a eluda controalele vamale.
 
Componența grupului reflectă o diviziune strategică a muncii, bazată pe mobilitate și expertiză regională. În centrul acestei rețele îi regăsim pe Iabanji Ion, Scutelnic Cornel, Capmoale Andrei, Ivanocico Iurie, Mîra Petru și Macarie Marin, cetățeni moldoveni (mulți deținând și pașapoarte românești), care au asigurat „mușchii” și coordonarea operativă pe teritoriul României. Aceștia nu erau simpli pioni; unii dintre ei, precum Capmoale Andrei, dețineau calități de asociați în firme bucureștene, folosind paravanul unei vieți sociale integrate pentru a masca operațiunile de transbordare și depozitare clandestină din zone precum Pantelimon.
 
Pe palierul de transport greu, gruparea s-a bazat pe „profesioniștii drumurilor”. Ucraineanul Lupak Ivan și polonezul Musialik Marek Jan au avut misiunea critică de a traversa frontierele și autostrăzile naționale la volanul unor ansambluri rutiere gigantice. Musialik, un ofițer electric cu studii superioare, aducea grupului un plus de rigoare și sânge rece, fiind capabil să gestioneze documente de transport falsificate cu o precizie uimitoare. În paralel, Huzo Adrian, un alt cetățean ucrainean, s-a dovedit a fi „specialistul în ascunzători”, fiind cel care a transformat caroseria unei autoutilitare într-un seif mobil, prin crearea unor compartimente secrete în plafon.
 
Investigația care a dus la destructurarea acestei rețele internaționale a început în primăvara anului 2025, având la bază informații operative privind utilizarea Portului Constanța Sud Agigea ca poartă de intrare pentru cantități industriale de produse accizabile nedeclarate.

 
Momentul critic a fost marcat de sosirea navei Maersk Newport, care transporta un container declarat oficial ca fiind încărcat cu textile provenite din Port Said, Egipt. Suspiciunile anchetatorilor s-au dovedit rapid întemeiate în urma utilizării metodelor speciale de cercetare, percheziția fizică a containerului scoțând la iveală o realitate paralelă cu documentele de transport: în locul baloturilor de bumbac, autoritățile au descoperit 1.500 de baxuri conținând 15 milioane de țigarete netimbrate din mărci precum Chatter, Instark și My Smoke. Strategia procurorilor nu a fost însă capturarea imediată a mărfii, ci autorizarea unei livrări supravegheate, o mișcare tactică menită să permită identificarea întregului lanț de distribuție și a membrilor grupului infracțional care urmau să preia și să fragmenteze această încărcătură uriașă.
 
Centrul de comandă din Șoseaua Industrială și logistica distribuției fragmentate
 

Odată ajuns în depozitul din municipiul Constanța, containerul a devenit punctul de plecare pentru o rețea de distribuție ramificată, concepută să diminueze riscul unei pierderi totale în cazul unui control. Grupul infracțional a demonstrat o disciplină cvasi-militară în manipularea mărfii, procesul de descărcare, paletare și reîncărcare în vehicule mai mici fiind realizat cu ușile depozitului închise, sub o supraveghere strictă.
 
Aici intervine palierul logistic al grupării, care nu s-a rezumat doar la depozitare, ci și la modificarea structurală a vehiculelor de transport. Un exemplu elocvent este autoutilitara capturată ulterior în Ungaria, unde inculpații au lucrat ore în șir pentru a dezasambla baxurile și a introduce țigaretele bucată cu bucată într-un plafon fals, special construit pentru a părea o componentă standard a caroseriei.
 
Această migală în ascunderea urmelor arată că membrii grupului erau profesioniști ai contrabandei, dispuși să investească efort manual considerabil pentru a asigura succesul trecerii frontierelor interne ale Europei.
 
Intercepția de la Pantelimon și eșecul „Metodei Capac”
 
Cea mai tensionată fază a urmăririi a avut loc în județul Ilfov, la un complex de depozite din orașul Pantelimon. Aici, un grup de șapte inculpați, majoritatea cetățeni moldoveni cu roluri bine stabilite de „încărcători” și „supraveghetori”, a fost surprins în timp ce încerca să golească un ansamblu rutier sosit din Ucraina.

 
Ingeniozitatea grupării s-a manifestat prin utilizarea „metodei capac”, o tehnică de disimulare în care primele rânduri de marfă, vizibile imediat la deschiderea prelatei, constau în paleți cu șervețele umede. Această marfă legală avea rolul de a „proteja” restul încărcăturii formate din aproape 4 milioane de țigarete. Flagrantul organizat de DIICOT împreună cu echipele SICE din IPJ Ilfov a scos la iveală o coordonare impecabilă a inculpaților: unii dirijau motostivuitorul, alții desfoliau paleții cu mănuși de protecție pentru a nu lăsa amprente, în timp ce liderii grupului monitorizau perimetrul din autoturisme de lux.
 
Captura de la Pantelimon nu a însemnat doar confiscarea mărfii, ci și identificarea unor legături strânse între membrii grupului, care comunicau frenetic prin aplicații criptate despre necesitatea de a descărca „tare repede tot ce se poate fura”.
 
Monitorizarea digitală și „secretele” din telefoanele de ultimă generație
 
Un pilon fundamental al probatoriului administrat de procurori îl reprezintă percheziția informatică a dispozitivelor mobile ridicate de la inculpați. Telefoanele iPhone 15 și 16 Pro, echipate cu tehnologii de criptare avansate, au fost „deblocate” de experții criminaliști, scoțând la lumină un univers de mesaje, coordonate GPS și înregistrări audio care atestă premeditarea faptelor.
 
Anchetatorii au descoperit că inculpații foloseau Google Maps nu doar pentru navigare, ci pentru a marca locațiile exacte ale „caselor sigure” și ale depozitelor de tranzit. Mai mult, s-au identificat discuții despre prețurile de vânzare pe „ladă” (bax), negociate în euro, și despre „marfa de Turcia” sau „originale ucrainene”.
 
Probele digitale: „Ce se poate fura, descărcați repede!”
 
Experții DIICOT au recuperat înregistrări audio și mesaje pe WhatsApp care au spulberat orice tentativă de apărare bazată pe „necunoștință”. Într-o înregistrare audio din ziua flagrantului, unul dintre inculpați îi transmitea altuia: „Trebuie să descărcați repede de tot, tare repede, ce se poate fura”.
 
De asemenea, au fost identificate discuții despre prețurile de vânzare pe „ladă” (bax) și despre tranzacții monitorizate din Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie. Coordonatele GPS extrase din dispozitive au arătat cu precizie chirurgicală traseul fiecărui inculpat, de la Hotelul Continental Forum din Constanța până la depozitele clandestine, anulând declarațiile acestora care susțineau că se aflau în acele locuri „din întâmplare”.
 
Un detaliu șocant a fost descoperirea unor articole de presă accesate de inculpați, care relatau despre capturi anterioare de contrabandă, semn că aceștia își monitorizau „concurența” sau încercau să învețe din greșelile altor grupări. Aceste date informatice au demonstrat că sub aparența unor simpli călători sau șoferi, inculpații făceau parte dintr-o organizație cu ramificații în Polonia, Ucraina, Republica Moldova, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.
 
Subminarea economiei naționale și dimensiunea prejudiciului fiscal
 
Impactul acestei rețele asupra stabilității economice a României este unul devastator, reflectat în sumele uriașe pe care statul român, prin Autoritatea Vamală, le solicită drept despăgubiri. Contrabanda cu tutun nu este doar o infracțiune de „graniță”, ci un mecanism de evaziune fiscală care privează bugetul de stat de milioane de euro reprezentând accize și TVA.
 
Activitatea grupării a generat un prejudiciu uriaș bugetului de stat, calculat de Autoritatea Vamală Română la peste 22,6 milioane de lei (aproximativ 4,5 milioane euro). Această sumă reprezintă accizele, taxele vamale și TVA-ul care ar fi trebuit plătite pentru cele peste 25 de milioane de țigarete vizate de întreaga anchetă (inclusiv lotul masiv de 14,4 milioane de țigări găsit la percheziția finală a depozitului din Constanța).
 
Procurorii subliniază că acest tip de criminalitate nu afectează doar finanțele publice, ci distorsionează grav piața legală și siguranța consumatorilor, produsele de contrabandă fiind de origine necontrolată.
 
 
Rezoluția judiciară: Trimiterea în judecată și lupta pentru dreptate
 
După luni de zile de urmărire penală complexă, DIICOT Constanța a dispus trimiterea în judecată a celor nouă inculpați sub acuzații grave de constituire a unui grup infracțional organizat și contrabandă asimilată.
 
În actul de sesizare a instanței, procurorul subliniază că probatoriul este atât de solid încât depășește orice dubiu rezonabil, bazându-se pe o combinație imbatabilă de probe fizice (marfa capturată), probe tehnice (MST și localizare GPS) și probe testimoniale (declarațiile contradictorii ale unora dintre inculpați care s-au încriminat singuri încercând să mintă).
 
 Deși unii dintre aceștia au încercat să pozeze în victime ale circumstanțelor sau în simpli prestatori de servicii de transport „cu ziua”, rechizitoriul demonstrează că fiecare deținea o piesă din puzzle-ul infracțional. Măsurile de arest preventiv menținute pe tot parcursul procedurii reflectă periculozitatea grupului și necesitatea de a oferi un răspuns ferm din partea statului în fața criminalității transfrontaliere. Dosarul se mută acum în sala de judecată a Tribunalului Constanța, unde magistrații vor decide pedepsele pentru cei care au crezut că Portul Constanța poate fi transformat într-o placă turnantă a ilegalităților.
 
Lista completă a inculpaților și acuzațiile formulate:
În temeiul rechizitoriului, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a următorilor:

• Huzo Adrian (Ucraina): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Iabanji Ion (Rep. Moldova/România): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Scutelnic Cornel (Rep. Moldova/România): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Capmoale Andrei (Rep. Moldova/România): Contrabandă asimilată în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat.
• Ivanocico Iurie (Rep. Moldova): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Mîra Petru (Rep. Moldova/România): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Macarie Marin (Rep. Moldova/România): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Lupak Ivan (Ucraina): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.
• Musialik Marek Jan (Polonia): Contrabandă asimilată și constituire de grup infracțional organizat.

 
Procurorii au solicitat instanței menținerea sechestrului asigurător pe sumele de bani identificate, pe ansamblurile rutiere folosite la transport și confiscarea telefoanelor mobile utilizate pentru coordonarea rețelei. Totodată, cauza a fost disjunsă pentru continuarea cercetărilor față de alți complici și finanțatori ai rețelei care nu au fost încă identificați.
 
Urmează ca Tribunalul Constanța să se pronunțe în faza de judecată pe fond a acestui dosar complex de criminalitate organizată.
 
Până la o decizie definitivă, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor Codului de procedură penală.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Metoda prin care un cetățean bulgar a încercat să transporte țigări de contrabandă. Unde le-a ascuns ca să scape de controlul de la frontieră