Operatiunea elicopterul

Aeronavele marinei militare

Fosta baza de la Tuzla va fi reactivata dupa mai mult de cinci ani de la abandonarea ei de catre Ministerul Apararii Nationale * Reluarea activitatii aici este necesara ca urmare a dotarii fregatelor romanesti cu astfel de aeronave * Strategii au luat in calcul repunerea in functiune a bazei de la Tuzla, care este amplasata mult mai aproape de Comandamentul Operational Naval, dar si de porturile militare de la Mangalia si Constanta * Aici urmeaza sa fie adusa toata flotila de elicoptere pentru fregatele romanesti Marasesti, Regele Ferdinand si Regina Maria * Baza de la Tuzla a fost aleasa mai ales ca intretinerea elicopterelor nu se va putea face pe fregate * Numai ca aceasta cazarma, care urma ca in anul 2002 sa intre in dotarea administratiei din Tuzla, este aproape abandonata, din ea ramanand doar peretii si, ici colo, cate o usa sau o fereastra * Pentru reabilitarea ei sunt necesare fonduri impresionante * In prezent, opt absolventi ai Academiei Navale "Mircea cel Batran" au inceput un program de pregatire pentru a deveni primii piloti de elicopter ai fortelor navale * Comanda Statului Major al Fortelor Navale a demarat tratativele pentru contractarea unei escadrile de elicoptere ambarcate IAR 330 Puma Socat

Odata cu aparitia ideii de dotare a fregatelor romanesti cu elicoptere, a reaparut si cea a reactivarii fostei baze de la Tuzla, amplasata mult mai aproape de Comandamentul Operational Naval si desigur de porturile militare de la Mangalia si Constanta. Potrivit unor surse din Ministerul Apararii, noua locatie va fi astfel utilizata pentru pregatirea pilotilor deja brevetati, pentru cresterea operativitatii aeronavelor, aici urmand sa fie adusa toata flotila pentru fregatele romanesti Marasesti, Regele Ferdinand si Regina Maria. Fosta baza de la Tuzla a fost aleasa mai ales ca vor aparea o serie de probleme in privinta intretinerii elicopterelor, astfel de operatii tehnologice neputand fi efectuate la bordul fregatelor. Aici mai trebuie luat in calcul si posibilitatea aparitiei vreunui incident, aeronavele putand ajunge mai rapid pe acest heliport. Numai ca aceasta cazarma, care urma ca in anul 2002 sa intre in dotarea administratiei din Tuzla, este aproape abandonata, din ea ramanand doar peretii si, ici colo, cate o usa sau o fereastra, pentru ca, odata ridicata paza cu armament a crescut si eficienta hotilor.Recent, opt absolventi ai Academiei Navale "Mircea cel Batran" au inceput un program de pregatire pentru a deveni primii piloti de elicopter ai fortelor navale. In acest scop, comanda Statului Major al Fortelor Navale a demarat o serie de tratative pentru contractarea unei escadrile de elicoptere ambarcate.La inceput, viitorii piloti se vor antrena pe elicoptere usoare IAR 316 Alouette, iar dupa brevetarea lor, ei se vor perfectiona pentru aeronavele comandate de marina militara, IAR 330 Puma Socat, varianta modernizata a aparatului IAR 330 Puma. Acest tip de elicopter dispune de sisteme speciale de flotabilitate pentru zborul deasupra marii, fiind echipate cu armament ultramodern si aparatura de navigatie pe timp de noapte si in conditii meteo grele.Potrivit contractelor, primul aparat de acest tip va sosi la Constanta la finele acestui an.Ruine pentru flota navalaPrintre cele 22 de cazarmi ce urmau a fi dezafectate in anul 2001, in cadrul procesului de restructurare a armatei, si trecute in administrarea societatii civile s-au aflat si unitatea de artilerie antiaeriana de la Mangalia si flotila de elicoptere de la Tuzla. Logistica unitatii de la Mangalia a fost transferata inca de atunci la unitati similare de la Calarasi si Buzau, iar elicopterele la Mihail Kogalniceanu. Cazarma de la Mangalia trebuia transformata in cartier de locuinte de serviciu, iar cea de la Tuzla in baza de agrement. Se vorbea atunci si de alocarea unor sume importante de la NATO, ce ajungeau undeva la cateva zeci de milioane de dolari, prin finantare internationala si nerambursabila. In luna noiembrie 2001, la Constanta a sosit, pentru a se vedea care este stadiul dezafectarii celor doua cazarmi, o delegatie de opt experti NATO, din componenta acesteia facand parte Frederique Jaquemin si generalul de brigada Traian Pigui. La vremea respectiva, comisia venita special de la NATO a efectuat o analiza minutioasa a legislatiei romanesti, care, in opinia lor, nu prezinta garantii suficiente pentru investitorii straini. Proiectul de la Tuzla era evaluat la aproape zece milioane de dolari, iar cel de la Mangalia, la peste 20 de milioane de dolari.Probleme de toate felurileLa vremea respectiva, pentru cele doua investitii se vorbea de o finantare internationala a proiectelor, numai ca Frederique Jaquemin a spulberat brusc toate visele edililor celor doua localitati, declaratia acesteia fiind fara echivoc: "NATO nu are bani pentru asemenea proiecte". Tot Jaquemin a mai spus ca Alianta Nord-Atlantica are doar capacitatea de a realiza o expertiza de nivel inalt, avand si suportul unor institutii financiare internationale, precum Banca Europeana pentru Investitii si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. "Singurul lucru pe care il poate face Alianta Nord-Atlantica este sa sugereze unor investitori straini sa vina aici, sensibilizand institutiile financiare", spunea atunci reprezentantul NATO. Proiectul initial stabilea ca la Mangalia se va construi un cartier de locuinte sociale, cu toate utilitatile, iar la Tuzla ar fi trebuit sa se amenajeze o baza de agrement pentru elevi, studenti si sportivi, atat in sezon, cat si in extrasezon. Cele doua proiecte au o suprafata totala de peste 40 de hectare, iar la punerea in functiune a obiectivelor urma sa se creeze peste cinci sute de noi locuri de munca. Intre timp, printr-o hotarare de Guvern, fosta cazarma a trecut in administrarea Primariei si a Consiliului local din Mangalia, care a fost transformata conform proiectelor, iar cea de la Tuzla, asa cum spuneam, abandonata.