"Malaiul" nuclear infierbanta primarii din apropierea Centralei Nucleare

Primarul din Cernavoda, Gheorghe Hansa, a fost reticent extinderii proiectului nuclear in zona. El spune ca membrii comunitatii si autoritatile locale nu sunt interesati de alte obiective nucleare. Daca Hansa cere consultarea locuitorilor si alte informari despre depozitul de suprafata, primarul din Saligny, Gabriel Tatulescu, a acceptat un amplasament pe teritoriul satului Stefan cel Mare.

Contributia centralei nucleare adusa la bugetul local al orasului Cernavoda este de 1790.000 RON sub forma de impozite si taxe. Cota de 47% din impozitul pe venit virat de centrala nucleara catre bugetul de stat revine autoritatii locale cernavodene. Aceste sume se pot ridica si pana la 300.000 RON/lunar. Banii care ajung la bugetul orasului nu sunt de neglijat. Punand in balanta beneficiile de ordin financiar cu construirea unui depozit de deseuri usor si mediu radioactive si definitivarea reactoarelor 3 si 4 primarul orasului Cernavoda, Gheorghe Hansa, are rezerve si cere explicatii responsabililor. "Definitivarea reactoarelor 3 si 4 trebuie discutata cu intreaga comunitate locala. Problema depozitarii deseurilor in aceasta zona este alt subiect care trebuie dezvoltat separat. In cadrul acestor dezbateri publice, investitorul si beneficiarul principal al acestor lucrari trebuie sa convinga comunitatea locala de avantajele aprobarii obiectivelor versus dezavantaje", spune Hansa. Mai mult, primarul din Cernavoda s-a exprimat in numele comunitatii care ar fi impotriva punerii in functiune a reactoarelor 3 si 4 . "In acest moment, comunitatea locala prin intermediul autoritatii locale si ONG-uri a anuntat in cateva sedinte publice, la care au participat si reprezentanti ai autoritatilor nucleare, ca nu doreste niciun obiectiv nuclear in afara celor furnizate pana in prezent", mai spune Hansa.Primarul din Cernavoda considera ca deschiderea reactorului 2 in 2007 va aduce o crestere ponderata a taxelor si impozitelor locale pentru ca Unitatea II va beneficia de scutire de la plata impozitului pe cladire conform reglementarilor legislative in vigoare. La intrebarea: Care ar fi argumentele comunitatii impotriva depozitului de deseuri radioactive? Gheorghe Hansa raspunde: "Primul argument este faptul ca in aceasta zona au fost concentrate toate depozitele de deseuri si unitatile producatoare ale acestor deseuri. Perioadele minime de depozitare depasesc 30 de ani. Al doilea argument este lipsa transparentei in privinta DICA (n.r. Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, care este cu totul altceva decat cel de suprafata).Nici populatia, nici macar primarul, nu cunosc modul de depozitare, mijloacele de protectie, monitorizarea zonei invecinate DICA".Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) este responsabila de construirea noului depozit de deseuri de suprafata. Fata de problemele legate de amplasarea noului depozit presedintele ANDRAD, Gheorghe Ionita declara: "Alegerea amplasamentului depozitului in apropierea centralei are la baza mai multe argumente. Procesul de selectie a amplasamentului inceput in 1992 a identificat 37 de locatii posibile pentru un astfel de depozit. Studiile preliminare au aratat ca cele mai adecvate locatii din punct de vedere geologic se afla in zona Cernavoda. Se evita transportul deseurilor la distante mari (transportul deseurilor radioactive se face in conditii speciale, cu costuri care devin semnificative cu distanta). Exista deja o infrastructura si servicii la nivel inalt calificat pentru centrala in zona, amplasarea depozitului permitand utilizarea si dezvoltarea infrastructurii si crearea de noi locuri de munca pentru comunitate". Pericol nesemnificativ de contaminareDespre siguranta noului depozit, Ionita declara: "Impactul depozitului de suprafata asupra mediului este neglijabil, proiectarea depozitului facandu-se in asa fel incat expunerea populatiei ce ar putea fi cauzata de o eventuala migratie a radionuclizilor sa se incadreze la un nivel care reprezinta o valoare mai mica decat a 20-a parte din valoarea expunerii populatiei la fondul natural de radioactivitate. Securitatea depozitului de suprafata este demonstrata in tarile cu programe energetice nucleare. La sfarsitul anului 2003, in lume erau exploatate 45 de astfel de depozite.Prin preluarea deseurilor din depozitul intermediar si depozitarea lor definitiva in conditii de siguranta sporita, nu se aduce un risc suplimentar ci, dimpotriva, se aduce un spor de siguranta in zona. Este de mentionat ca in procesul de autorizare a amplasarii si constructiei depozitului sunt necesare foarte multe autorizari, din partea autoritatilor care gestioneaza problemele de sanatate a populatiei si de protectie a mediului. Rolul acestor autoritati este de a garanta conformitatea cu standardele de protectie a populatiei si a mediului".Despagubiri si compensatiiViitorul depozit va ocupa o suprafata de 24 de hectare. Primarul comunei Saligny, Gabriel Tatulescu, spera ca locuitorii satului Stefan cel Mare sa primeasca compensatii din partea Guvernului pentru ca depozitul se invecineaza cu proprietatile lor. Tatulescu, care a vizitat de curand cateva depozite similare din Spania, spera ca bugetul sa se imbogateasca cu sute de mii de euro de pe urma acestui proiect. Presedintele ANDRAD afirma ca: "In prezent, OG 31/2006 se afla in faza finala de aprobare in Parlament. Pentru depozitul definitiv de combustibil nuclear uzat, preconizat a fi construit pana la finele anului 2055, intr-o locatie ce nu a fost selectata inca, ANDRAD sustine acordarea unor stimulente sau compensatii prin noi prevederi legislative, ce vor fi promovate la vremea respectiva".