Retrospectivă 2025 Lansările de carte din Constanța. Ce autori și-au prezentat cele mai noi titluri

 

 
Se apropie finalul lui 2025 și voluntar sau involuntar privim în spate asupra evenimentelor petrecute în urbea tomitană în decursul anului.
 
Și 2025 a fost generos în privința lansărilor de carte de la malul mării, autorii oferind titluri noi și diverse tematici pentru diferite tipuri de cititori.
 
Printre numele care și-au pus semnătura pe creațiile literare din acest an se numără: Georgiana Țăranu, Delia Cornea, Cristian Cealera, Virgil Andriescu, Josef Sallanz sau Gheorghe Hagi.
 
Iată mai jos o retrospectivă a lansărilor de carte din Constanța:
 

Ianuarie
 
Pe 23 ianuarie, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța a găzduit lansarea volumului „Dimineața vecinelor”, semnat de autoarele Nora Iuga și Angela Baciu.
 
„Dimineața vecinelor” reprezintă un dialog dramatic în cheie accentuat absurd-satirică, având drept țintă carențele de comportament și limbaj care parazitează ca o filoxeră spiritul, mentalitatea și, cu precădere, limba română actuală, potrivit unui comunicat al Bibliotecii Județene.

 
Volumul a fost prezentat de Iulia Pană, membră a Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România.
 
Martie
 
La mijlocul lunii martie, mai precis în data de 14, Muzeul Național al Marinei Române a găzduit o lansare multiplă de volume.
 
A fost vorba despre: „Operația 60.000: retragerea trupelor germane și române din Crimeea sau succesul unui eșec” (autori Andreea Atanasiu-Croitoru și Dan-Dragoș Sichigea), „Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989): Un destin tulburător: Glasul documentelor” (autori Valentin Ciorbea și Marius Laurențiu Rohart), „Componentele navală și terestră în conflicte militare din spațiul est și sud-est european (secolele IV-XV)” (autori Vasile Mărculeț, Andreea Atanasiu-Croitoru și Ioan Mărculeț), Anuarul Muzeului Național al Marinei Române, tom XVII și „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație, vol. XII”.
 

În cadrul evenimentului editorial, cuvântul a fost luat de: Andreea Atanasiu-Croitoru, Dan-Dragoș Sichigea, Valentin Ciorbea, Răzvan Pantelimon și Carmen Atanasiu. 
 
Aprilie
 
Pe 2 aprilie, Asociația Kulturale în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța și cu Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” au organizat lansarea romanului „Ferenike” scris de Doina Ruști.
 
Cartea a reprezentat primul roman autobiografic al Doinei Ruști, dintr-o serie anunțată. Având ca punct de pornire un eveniment din timpul copilăriei, romanul conturează treptat experiențe legate de istoria actuală, în ideea că orice faptă neînsemnată are consecințe, decide alte întâmplări, schimbă perspectiva asupra trecutului. Pe această temă este plasată o poveste puternică, despre rolul discret, dar important, pe care îl are orice individ în metamorfozele istoriei mari. Între vizita unei delegații vietnameze într-un sat din Câmpia Dunării și surprinzătoarea vizită a președintelui american Richard Nixon în România, se întind fapte care determină o parte însemnată a istoriei și mai ales a Războiului din Vietnam. Dar acesta este doar fundalul unor întâmplări mărunte, care, treptat, contribuie la una dintre cele mai însemnate experiențe ale naratoarei. 
 
„Ferenike” constituie și un experiment de investigare a confesiunii, din zonele ei mistice spre cele histrionice sau manipulative, cu intenția declarată de a reaminti că dincolo de intenție se află întotdeauna forța povestitorului. 
 
În data de 8 aprilie, Florin Alexandru (Collombo) lansa la Biblioteca Județeană Constanța cartea pentru copii „Detectivul pădurilor – Trenul pădurilor”.
 
La evenimentul editorial au luat parte și elevii clasei a V-a de la Școala Gimnazială Nr. 8, Constanța, însoțiți de prof. coordonator Anastasia Savin.
 
Mai
 
Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” a organizat la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” lansarea volumului „Repetabila ființă” scris de Ecaterina Marga.
 
Lansarea a avut loc în data de 7 mai.
 
Potrivit organizatorilor, atât volumul „Repetabila ființă”, cât și celelalte volume de poezii publicate până acum, au ca „numitor comun” un profund respect față de Cuvânt, în strădania acurateței de exprimare a gândului, stărilor lăuntrice, sentimentelor, sporit și dublat de sensurile lui, nebănuite.
 
În aceeași zi, la Universitatea „Ovidius” Constanța a avut loc lansarea cărții „101 concepte pentru a înțelege religiile lumii”, scrisă de profesorul Mihai Coman, fondatorul învățământului universitar de jurnalism şi comunicare din România.
 
Evenimentul a fost moderat de lect. univ. dr. Ada Codău, de la Științe ale comunicării și volumul a fost prezentat de conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatoarea domeniului Științe ale comunicării, Facultatea de Litere, UOC.
 
Pe 12 mai 2025, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” Constanța a organizat evenimentul editorial prilejuit de lansarea volumului „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”.
 
Lucrarea a fost scrisă de Georgiana Țăranu, asistent universitar al facultății.
 
Evenimentul s-a bucurat de prezența lui Dennis Deletant, profesor emerit al School of Slavonic and East European Studies, University College of London și Woodrow Wilson Public Policy Fellow, precum și Doctor Honoris Causa al UOC, care a prezentat cartea alături de prof. univ. dr. Florin Anghel, din cadrul FISP.
 
O zi mai târziu de la această manifestare, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Enache Tușa și-a lansat volumul „Colonizările românești în Dobrogea, un proiect reușit de modernizare social”, apărut la Editura Eikon în 2024.
 
Lucrarea a fost prezentată de: directorul Editurii Eikon, Valentin Ajder, Președintele Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, scriitorul Ovidiu Dunăreanu și prof.univ.dr. Valentin Ciorbea.
 
Lansarea cărții de la Constanța a făcut parte dintr-un turneu de promovare, autorul prezentându-și creația editorială și la Tulcea, respectiv Galați.
 
În data de 22 mai, a avut loc o lansare de volum marca MINA Constanța, găzduită la Cazinoul Constanța. Delia Roxana Cornea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a semnat lucrarea despre care au vorbit Florin Anghel și Adrian Cioroianu - istoric și fost minitru al Afacerilor Externe.
 
„Pentru mine este o dublă bucurie pentru că astăzi, după inaugurarea emblematicei clădiri, lansez această carte dedicată Cazinoului. Este o carte pe care am lucrat-o în aproximativ trei ani de zile, am parcurs aproape 10.000 de pagini de presă pentru că am vrut să redescopăr imaginea Cazinoului din perioada sa de debut și, mai ales, farmecul pe care l-a imprimat orașului nostru. Informația a fost foarte amplă. am încercat s-o structurez cronologic și oarecum tematic și cred că am adus informația la zi, întrucât domentarea mea se oprește la anii 1990. Dar am reușit să integrez cele mai recente descoperiri, este vorba de artefactele care au fost descoperite chiar în pereții Cazinoului, artefacte care au rămas ca amprentă a muncii foștilor deținuți politici care au refăcut Cazinoul în perioada 1951 - 1953. Eu zic că este o poveste frumoasă, o poveste a Constanței”, a spus Delia Cornea.
 
Pe 23 mai, tot la Cazino, Gheorghe Hagi s-a înscris în circuitul autorilor care și-au lansat cărțile în 2025.
 
„Regele” fotbalului românesc a prezentat la malul mării autobiografia „Hagi – Drumul meu”, o carte despre o carieră de excepție, spusă chiar de protagonist.
 
De la eveniment nu au lipsit membri ai familiei lui Gică Hagi, soția Marilena, copiii Ianis și Kira, soția lui Ianis, Elena, cumnatul Gică Popescu, alte rude, componenți ai staff-urilor clubului Farului, foști jucători fariști (Mihai Turcu, Cristian Cămui, Constantin Gache, Ion Codin, Ilhan Mustafa), dar și Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, Mihai Ochiuleț, directorul CSM Constanța, Paul Peniu, președintele Academiei Hagi, Neculai Tănasă, vicepreședinte Academia Hagi, Raluca Simeș, antrenoarea echipei feminine Farul Constanța, căpitanul Farului, Ionuț Larie, Ion Răuță, directorul CS Victoria Cumpăna, primarul Constanței, Vergil Chițac, Florin Mitroi, președintele CJ Constanța, viceprimarul Costin Răsăuțeanu, Ciprian Marica, acționar Farul, Cătălin Anghel, antrenor Farul, Mariana Solomon, consilier DJST Constanța sau părinții Simonei Halep. 
 
Numărul de persoane prezente la manifestare a fost de ordinul sutelor.
 
Precizăm că lansarea oficială a autobiografiei a avut loc pe 26 martie, la Academia de Studii Economice din București.
 
Iunie
 
Andreea Barbu și-a lansat pe 7 iunie, la Hotel Continental Forum Constanța, volumul „De la Kayseri la București. Cusut până la capăt”, publicat la editura Cetatea de Scaun.
 
Volumul „De la Kayseri la București. Cusut până la capăt” oferă o incursiune în istoria Imperiului Otoman și în istoria recentă a României, văzute prin prisma memoriei. Andreea Barbu, strănepoată a covorarilor Aramian din Kayseri și a pantofarilor Margosian din Constanța a scris despre istoria familiei sale, punând un accent deosebit pe o perioadă îndelungată care acoperă secolul al douăzecilea.
 
În data de 9 iunie, la Teatrul „Căluțul de Mare” Constanța, regretatul actor Virgil Andriescu a prezentat volumul „Șapte gânduri pentru un timp trecut”.
 
„Cartea aceasta este o concluzie a celor două cărți. Sunt fericit că am reușit să o pun pe masă. Mi-a fost foarte greu, nu că e complicat, dar gândurile se tot adună, se tot adună, se tot adună și te întrebi la un moment dat: Ce trebuie să fac? Să le spun pe toate? Mi-a fost greu să aleg câteva importante dintre ele. Cred că am reușit să fac treaba asta. De fapt, concluzia o să o trageți dumneavoastră, cititorii. Mi-ar plăcea să fiți de acord cu cele ce v-am scris. Mulțumesc foarte mult.

Zilele trecute am făcut o vârstă, o vârstă destul de mare, 89 de ani. La această vârstă, gândurile nu m-au părăsit, m-au părăsit puterile.  Înainte lucram de dimineața până noaptea, cu o plăcere extraordinară, acum, când mă pun la masa de scris, după trei ore obosesc, trebuie să fac o pauză și pe urmă să reiau. Sunt fericit că am putut să le scriu pe toate trei. Azi, pentru mine este o întâmplare extraordinară. Voi prezenta și un film care se cheamă „Darul cel mare”. Să vadă că am făcut și altceva decât am scris, prin cele aproape 66 de filme de televiziune, de ecran mare. Filmul de azi este o reușită pe care niciunul nu o văzuse până acum.”, a declarat autorul Virgil Andriescu.
 
Pe 25 iunie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Amelia Stănescu, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, cadru universitar și managerul instituției a lansat volumul „de poeme „Singurătăți de împrumut”, publicat la Editura Eikon.
 
Iulie
 
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit pe 24 iulie lansarea volumelor Pontica 57 și Supplementum XI: Fortresses, Towns and Settlements. Everyday life on the edge of empires (7th – 13th centuries). 
 
Volumul Pontica 57 (2024) cuprinde în sumar 21 de articole valoroase grupate în mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (care cuprinde studii referitoare la perioadele preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (o secțiune în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și medievală), Epigraphica (cu note asupra unor inscripții grecești), Nomismata (reflectând aspecte legate de istoria monetară, de perioadă greacă și otomană) și Auxiliaria (care cumulează studii în care analizele interdisciplinare vin în sprijinul arheologiei și istoriei). Acestora li se adaugă patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent în țară și străinătate) și două evocări, In Memoriam, a două mari personalități ale arheologiei și numismaticii românești, prof. dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba și prof. dr. Eugen Nicolae.
 
Acest număr al revistei Pontica a beneficiat de un volum suplimentar, Supplementum XI, dedicat pentru prima dată în istoria editorială a muzeului constănțean perioadei de început a Evului Mediu, secolelor VII – XIII. Conform tematicii acestuia, Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII – XIII), articolele de o înaltă prestanță profesională care îi compun sumarul prezintă forme specifice ale evoluției vieții de zi cu zi de la marginea unor imperii din Europa Răsăriteană și Centrală. Raidurile, conflictele, schimbările administrative, instabilitatea, ca și influența marilor puteri asupra teritoriilor de graniță, atât în interior cât și în exterior (în vecinătate), sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat puternic evoluția comunităților de aici.
 
La prezidiu s-au aflat: Delia Cornea, Emanuel Petac, Gabriel Talmațchi, Oana Damian și Cristina Talmațchi.
 
La câteva zile distanță, MINAC, în calitate de organizator, a invitat publicul la Biblioteca Județeană Constanța pentru lansarea volumului „Comunitatea britanică din Kustendjie (1857-1882) – Portrete din trecut”, scris de Cristian Cealera.
 
„Ideea nu mi-a aparținut mie. Istoria Dobrogei ne-a relevat faptul că aici a existat în secolul al 19 comunitate de cetățeni britanici. Aceștia au venit, întrucât erau angajați ai unei firme care obținuse de la Imperiul Otoman o dublă exploatare a portului Christenge și construcția Căii Ferate Constanța-Cernavodă. Această comunitate britanică a existat între anii 1857 și 1882. Au fost în trecut autori care au pomenit, au scris despre anumite aspecte tehnice ale concesiunilor, însă din punctul meu de vedere lipseau detalii legate de efectiv de portretele acestor britanici. Cine erau ei, cum au venit, cum a fost traiul lor aici, dacă au venit cu familia, dacă li s-au născut copiii aici. Eu am încercat să surprind aceste aspecte inedite și am beneficiat de foarte mult ajutor. Am consultat atât arhive britanice și românești, site-uri de genealogie, arhivele britanice sunt excelente, mult mai bune, din păcate, decât ale noastre. Și nu în ultimul rând am fost ajutat de către strămoși de către urmași ai acestor cetățeni britanici. Am un foarte bun prieten deja în Canada pe care nu-l cunosc, John Tch, care îmi trimite de fi dată când găsește ceva despre familia lui, îmi trimite informații și care m a ajutat foarte mult și nu numai domnul George Radu Stănculescu, arhitectul care a scris, deci foarte multă lume care a pus umărul, iar tot ceea ce am făcut eu a fost să refac acest puzzle și să pun cap la cap anumite informații. Iar ceea ce vedeți astăzi este prima mea lucrare de specialitate. Deși am semnat multe cărți de a lungul timpului. Celelalte erau pentru publicul larg, dar aceasta este o lucrare de specialitate sub egida a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și sunt foarte mândru pentru acest lucru”, a spus autorul.
 
August
 
La data de 6 august, Mugur Grosu și-a lansat la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța volumul „1994”, în prezența Ameliei Stănescu și a lui Bogdan Ghiu.
 
În cele 160 de pagini ale microromanului, cititorul va descoperi perioada în care autorul a plecat din Constanța - locul de baștină – și s-a mutat în București.
 
„Când mă apucasem de lucru eram convins că voi lua în vizor doar anul 1994, și strict acel 1994 al meu - anul fugii mele din Constanța natală și începutul unui exil (jovial, inocent, aproape inconștient) în capitală, unde-am descoperit boema neo-hippie și am trăit pe străzi, prin subsoluri sau mansarde infecte, în care era să-mi pierd viața de 3 ori. Am căzut și m-am ridicat și iar am căzut și-apoi m-am adunat din bucăți, încercând să-mi câștig identitatea și independența, în timp ce „istoria mare” trecea pe lângă mine, sau chiar peste mine, și poate tot ce făceam în închipuitul meu escapism era, de fapt, doar să evit să fiu strivit de ea”, spune scriitorul.
 
În cadrul evenimentului, Mugur Grosu a precizat că vrea ca acest roman să constituie o trilogie.
 
Septembrie
 
În cadrul evenimentului „Pantelimon Fest – Gusturi vechi, poveste nouă”, desfășurat în comuna Pantelimon, județul Constanța, în zilele 20-21 septembrie, Aurelia Lăpușan a lansat volumul „Pantelimon – O călătorie prin timp”.
 
Manifestarea a avut loc în cadrul proiectului cultural-artistic „Meșteșuguri ancestrale, recuperare istorică și revigorare economică”.
 
Noiembrie
 
În data de 14 noiembrie 2025, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat manifestarea culturală intitulată „Simboluri ale universului spiritual al Reginei Maria”, dedicată celebrării a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României.
 
Manifestarea s-a împărțit în două secțiuni: lansarea ediției a II-a a volumului „Reședințele regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României”, semnat de dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și vernisajul expoziției „Simboluri ale universului spiritual al Reginei Maria”.
 
Lucrarea semnată de Delia Cornea valorifică documente și imagini provenite din fondul Arhivelor Naționale Istorice Centrale, al Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale și din Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” din cadrul Arhivelor Militare Naționale Române. Pe lângă bogatul material foto-documentar prezentat, în cadrul volumului sunt publicate pentru prima dată planurile reședinței regale de la Balcic.
 
Pe 29 noiembrie, Uniunea Armenilor din România - Sucursala Constanța a organizat lansarea cărții „Mieii lui Abel” de Clelia Ifrim, tradusă în limba armeană de Azaduhi Benlian.
 
Prof. Arșaluis Sarchisian Gurău a prezentat volumul apărut la Editura Ararat.
 
„Vreau însă să vă spun chiar câteva cuvinte despre invitata noastră, doamna Clelia Ifrim, care, să știți e o somitate în domeniul în care activează și ne face onoarea. Chiar trebuie să ne simțim foarte onorați. Este un nume foarte bine cunoscut în cercurile literare, dar și în afara lor printre iubitorii de arte. O vom ruga să ne împărtășească însăși domnia sa într-un anumit moment. Dar eu voi spune doar că este membră a Uniunii Scriitorilor Români, membră a Asociației Internaționale a Scriitorilor și Artiștilor din Statele Unite, a Asociației Universale a poeților Japonezi și încă mai multor foruri pe care ni le va spune probabil”, a spus prof. Arșaluis Sarchisian Gurău.
 
Decembrie
 
În data de 8 decembrie, la Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu”, din cadrul Universității Ovidius din Constanța, a avut loc lansarea volumului „Dobrogea. Coloniștii germani între Dunăre și Marea Neagră”, scris de cercetătorul german Josef Sallanz și tradus în limba română de Maria Muscan.
 
Constanța a fost una dintre cele patru opriri din turneul de promovare al cărții, marcând un moment important în aducerea în atenția publicului a unei istorii puțin cunoscute.
 
Evenimentul s-a bucurat de prezența invitaților: autorul Josef Sallanz, traducătoarea Maria Muscan, Julian Mitran, Andrei Piciu și moderatorul Enache Tușa.
 
Cartea este descrisă de criticul german Anton Sterbling drept „o lucrare remarcabilă prin competenţă [...] care contribuie la readucerea germanilor dobrogeni în conştiinţa colectivă – într-un mod revelator şi viu”.
 
Pe 10 decembrie, istoricul Constantin Cheramidoglu și-a lansat volumele „Pe teme din istoria politicii externe a României” și „Pe teme din istoria economiei românești” la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
 
„Documentele de arhivă sunt interesante, dar au un dezavantaj: sunt prea multe. Problema este să te descurci între ele și să știi cum să selectezi informațiile relevante. Există tot felul de instrumente de cercetare care ajută în acest proces. Un dosar are un subiect principal, dar conține și subiecte secundare.

Sigur, cu digitalizarea s-ar putea rezolva problema, dar nu știu dacă se va putea digitaliza totul. La Constanța, avem aproximativ 4 km de arhivă.

Când m-am angajat în 1990, trăgeam de fiecare cutie ca să văd ce se află înăuntru, ce arhive conține. Doar așa le poți cunoaște, altfel, nu.”, a spus Cheramidoglu Constantin.
 
El a mai punctat:
„În ceea ce privește presa, presa străină începea să joace un rol politic la acea vreme, mai ales cea din Franța, Germania și Austria, fiind  luată în considerare atât de populație, cât și de clasa politică. Ea reflectă modul de gândire al oamenilor, dar trebuie să analizăm cine scrie articolele. De aceea am vrut să tratez aceste teme din perspectiva observatorilor vremii, fie ei diplomați sau jurnaliști. Articolele de presă trebuie luate în calcul, pentru că astfel putem vedea ce s-a întâmplat și ce nu.”
 
În data de 11 decembrie, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul UOC a organizat la Cazino lansarea volumului scris de Constantin Ardeleanu și intitulat „Un drum de fier în Estul sălbatic. Dobrogea în zorii capitalismului”.
 
Cartea aduce în prim-plan povestea primei căi ferate din Dobrogea, linia Cernavodă–Constanța, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea când regiunea se afla încă sub administrație otomană.

Lucrarea urmărește nu doar dimensiunea tehnică a proiectului, ci și contextul economic, diplomatic și social care a făcut posibilă apariția acestui „drum de fier” ce a schimbat radical dinamica zonei.
 
„Mulțumim tuturor că ați venit în această seară să ascultați câteva lucruri despre o carte. Vă recomand să o citiți și veți vede că e mai degraba o poveste despre Constanța -  Dobrogea - România, despre felul in care se plasează această regiune. Văd în sală mulți oameni care știu mai multe decât mine și trebuie să îi menționez, precum Cristian Cealera. M-am folosit de multe informații și materiale, inclusiv din articole de la  publicația ZIUA de Constanța. Cartea este și o lucrare foarte actuală prin relevanța ei. Este în sine povestea unui eșec. Calea aceasta a fost un eșec, nu a produs profiturile pe care le așteptau investitorii. Reușește să fie un succes doar în relație cu România. M-am întrebat de ce Imperiul Otoman a renunțat așa ușor la Dobrogea, de ce Rusia nu a anexat acest teritoriu și de ce Statul Român acceptă să facă un schimb teritorial dificil cu sudul Basarbiei în schimbul Dobrogei. Răspunsul e această cale ferată, un cartof fierbinte care e util doar în relație cu Bucureștiul“, a precizat Constantin Ardeleanu.
 
Pe 19 decembrie, la sediul MINA Constanța din strada Arhiepiscopiei nr. 7, a avut loc un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziției „Podul de la Cernavodă – 130 de ani peste Dunăre și timp” și lansarea volumului „Podurile lui Anghel Saligny în imagini”.
 
Lucrarea poartă semnătura a trei membri ai Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, respectiv Gheorghe Stănescu, George Grigore și Constantin Șișman, alături de Delia Roxana Cornea, directorul muzeului.
 
Volumul cuprinde aproximativ 150 de imagini de epocă și oferă o succintă trecere în revistă a istoricului zonei Cernavodă, prezentând diferite aspecte legate de demararea procesului constructiv, de inaugurarea și funcționarea de-a lungul timpului a impunătorului pod de la Cernavodă, creație a marelui inginer Anghel Saligny.
 
Citește și:
Retrospectivă 2024 Lansările de carte care au îmbogățit peisajul cultural și literar din Constanța