LIVE VIDEO+TEXT Constanța găzduiește lansarea volumului „Dobrogea. Coloniștii germani între Dunăre și Marea Neagră”, semnat de Josef Sallanz (GALERIE FOTO+VIDEO)

Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu”, din cadrul Universității Ovidius din Constanța, găzduiește pe 8 decembrie, de la ora 18:00, lansarea volumului „Dobrogea. Coloniștii germani între Dunăre și Marea Neagră”, scris de cercetătorul german Josef Sallanz și tradus în limba română de Maria Muscan. Constanța este una dintre cele patru opriri din turneul de promovare al cărții, marcând un moment important în aducerea în atenția publicului a unei istorii puțin cunoscute.

Volumul apare sub egida editurii Cartier și explorează istoria comunităților germane stabilite în Dobrogea de-a lungul secolului al XIX-lea și începutului de secol XX. Lucrarea se bazează pe documente de arhivă, vizite în teritoriu și interviuri cu descendenți ai coloniștilor, oferind o perspectivă amplă asupra modului în care germanii au influențat viața socială, culturală și economică dintre Dunăre și Marea Neagră.

Evenimentul de la Universitatea Ovidius îi are ca invitați pe autorul Josef Sallanz, pe traducătoarea Maria Muscan, pe Julian Mitran și Andrei Piciu, iar moderarea va fi asigurată de Enache Tușa.

Turneul de promovare include, de asemenea, lansări la București și Tulcea. Pe 6 decembrie, la Târgul de Carte Gaudeamus, volumul va fi prezentat la standul editurii Cartier, în prezența lui Sallanz, Muscan și a scriitorului Emilian Galaicu-Păun. Pe 10 decembrie, Biblioteca Județeană „Panait Cerna” din Tulcea găzduiește o nouă lansare, iar pe 12 decembrie, Librăria Humanitas de la Cișmigiu din București primește publicul interesat.

Cartea este descrisă de criticul german Anton Sterbling drept „o lucrare remarcabilă prin competenţă [...] care contribuie la readucerea germanilor dobrogeni în conştiinţa colectivă – într-un mod revelator şi viu”.


În prefață, autorul subliniază importanța recuperării memoriei acestei comunități aproape uitate, accentuând dificultatea documentării și rolul instituțiilor culturale în sprijinirea proiectului.

Structurată pe capitole dedicate etapelor de colonizare, vieții cotidiene, evoluției politice și sociale, precum și transformărilor din perioada postbelică, cartea oferă o sinteză amplă despre destinul germanilor dobrogeni.

Autorul, Josef Sallanz, este cercetător format în științe politice, lingvistică și geografie umană, cu activitate academică în centre universitare din Germania și Republica Moldova. Interesele sale vizează transformările regionale din Europa de Sud-Est, iar volumul a fost realizat în cadrul Universității „Johannes Gutenberg” din Mainz, într-un proiect susținut de instituții culturale germane.


UPDATE: ora 18.05

Enache Tușa este moderatorul evenimentului de lansare a volumului „Dobrogea. Coloniștii germani între Dunăre și Marea Neagră”, scris de cercetătorul german Josef Sallanz și tradus în limba română de Maria Muscan. 

„Este o carte care reconstituie parcursul dobrogean al comunității germane de aici. Îl avem pe autor deopotrivă pe Josef Sallanz, cu care m-am întâlnit prima oară acum 11 ani. Am mers și am găsit împreună localități unde au trăit germanii. Alături de noi este și Maria Muscanu, traducătoare cărții din limba germană. Participă și doi cercetători implicați, cunoscutori ai patrimoniului - Iulian Mitran și Andrei Piciu, arhitect.

O să fiu scurt și îl invit pe autor să ne vorbească despre carte. 

Josepf este născut într-o comună la Arad, a emigrat și studiat în Germania. A venit ulterior în Dobrogea să facă cercetări pentru migrația forței de muncă si a devenit interesat de identitatea mișcării germane din Dobrogea.

Josef este acum profesor de germană la Universitatea din Chișinău Ion Creangă“ - a menționat Enache Tușa

În continuare a luat cuvântul cercetătorul german Josef Sallanz, autorul volumului „Dobrogea. Coloniștii germani între Dunăre și Marea Neagră”. 

„Mă bucur foarte mult că ați venit într-un număr atât de mare la lansarea cărții mele. Este o regiune pe care nu am cunoscut-o. Sunt născut la Arad. Am plecat copil în Germania și de atunci am fost o singură dată în Dobrogea, ca pionier în tabără la Năvodari. Minoritatea germană stă în mijlocul acestei cărți. În Germania nu e cunoscut acest grup etnic.

După ce am venit în Dobrogea, am aflat că nici aici nu e prea cunoscut. Am vorbit cu tineri studenți, nu se știa că aici a trăit 99 de ani o minoritate germană. Era singura minoritate care nu a venit direct din Germania în regiunea respectivă. Majoritatea au venit din Basarabia și Rusia. Mi-am dat doctoratul despre Dobrogea. Am văzut case care semănau cu cele nemțești - la Caramurat, la Mihail Kogălniceanu, la Costineşti (a fost sat nemțesc).

Am câștigat un proiect de cercetare la Colegiul Federal German și am început să cercetez despre minoritatea germanilor Dobrogei. Împreună cu cei din Basarabia există o istorie comună. Este o arhivă foarte bună la Stuttgart. Am făcut și cercetări pe teren pentru ca toate fotografiile color care sunt regăsite în carte să fie făcute de mine. 

Am scris cartea în limba germană, am finalizat-o. Dobrogea este mai mare, există și Cadrilater. M-am întâlnit cu bulgari, pentru că acolo nu mai trăiesc acum germani. Au fost vreo 500 de persoane. În întregime au fost 17.000 nemți relocați în 1940 în Germania, în zonele ocupate de Germania nazistă- Polonia și Cehoslovacia. Hitler a avut ideea să germanizeze aceste ținuturi anexate cu nemți din Dobrogea, Basarabia și Bucovina și nu numai. Mă bucur că am reușit să public cartea în limba română. Mi-ar plăcea să o văd și în limba bulgară. Aici au locuit majoritatea nemților dobrogeni. Am reușit sa o public la o editură din Republica Moldova. Acolo a apărut și o carte cu nemții din Basarabia. O să urmeze și germanii din Bucovina. Mă bucur că sunt invitat la Universitatea Ovidius unde am făcut alături de colega mea Maria Muscanu academii de toamnă despre germanitatea din Dobrogea și o să continuăm sper“ - a adăugat cercetătorul german Josef Sallanz. 

Maria Muscan ia cuvântul. Este conferențiar profesor doctor la Universitatea Ovidius Constanța și este profesoară de limba germană și traducător

Pot spune că interesul este vechi pentru germanitatea din Dobrogea. Am aflat de existenta acestei etnii in urma cu 30 de ani și am devenit foarte interesata. Am avut la dispoziție puține resurse. Cu resursele avute am reușit să fac o mică cercetare iar rezultate au fost prezentate la aproape toate conferințele la care am participat. Când mi s-a ivit ocazia acum trei ani, l-am rugat pe domnul profesor să traduc și interesul meu este unul pedagogic. În continuare, popularizez subiectul acesta cât se poate de mult. Avem de trei ani o tabără de vară / toamnă cu studenți din Brașov și Chișinău care împreună cu cei din Constanța se întâlnesc timp de o săptămână și au workshopuri, cursuri și proiecte. Folosesc limba germană și se documentează despre istoria acestei etnii care aproape 99 de ani a stat în Dobrogea

Nu întâmplător se studiază limba germană în Constanța. Până în 1940 a existat învățământ matern în Constanța. Sunt școli și licee unde se predă germană. Germanii dobrogeni nu au venit direct din Germania, este singurul grup etnic german care a trăit într-un imperiu musulman. Actul de traducerea fost unul extrem de complex, care mi-a dat foarte multă satisfacție și am simțit ca misiunea mea de la catedră se împlinește. Am cunoscut descendenți ai coloniștilor germani. Una dintre doamne mi-a povestit că în copilărie cântau „Hora Unirii“. Ei credeau că e pur și simplu un cântec adus din Mihail Kogălniceanu. Și în seara aceasta se află printre noi descendenți ai germanilor dobrogeni“ - a precizat Maria Muscan. 

În continuarea evenimentului a luat cuvântul Iulian Mitran. 

„Această operă este foarte prietenoasă pentru oricine care vrea să își îmbogățească cunoștințele despre comunitatea germană din Dobrogea. În afară că s-a abordat istoria germanilor și dintr-o perspectivă cronologică cu migrația din Imperiul Rus și s-au așezat treptat din nordul spre sudul Dobrogei, dar totodată mi-a plăcut că se regăsește și vocea oamenilor care au trăit în Dobrogea și despre modul în care s-au simțit când a trebuit să plece din Dobrogea. Germanii dobrogeni au fost o comunitate foarte rurală. Am avut două comunități confesionale și vorbim de o ramură romano-catolică și una protestantă. Domnul profesor menționat aceste voci în carte care au descris foarte bine cum s-au simțit când a trebuit să plece. În cartierul Viile Noi a existat o comunitate de germani adventiști. În vestimentația lor poți vedea cum portul german din Dobrogea avea trăsături din zona Basarabia“ - a menționat Iulian Mitran. 

Andrei Piciu a luat cuvântul.

„În acest moment, suntem în faza de relevare și identificare a construcțiilor care încă merită conservate. Avem o construcție pe care am demarat-o anul trecut, considerată una dintre ultimele locuințe rurale care și-a păstrat identitatea. Aceasta se află chiar lângă troița pe care o găsiți în carte.

Chiar dacă ne concentrăm mai mult pe fondul construitor și pe comunitatea germană, urmărim și dimensiunea antropologică, deoarece construcțiile reflectă modul în care comunitățile se raportează la mediul lor. De exemplu, în cazul germanilor de la Costinești, putem observa cum aceștia, fiind o comunitate agrară venită din sudul Basarabiei, și-au adaptat modul de viață la frontul Mării Negre.

Germanii din Costinești sunt bucuroși dacă li se aduc aminte anumite aspecte istorice, cum ar fi intervenția domnului Costiniu, ministrul, care i-a sprijinit în anumite etape.  

Făcând un arc peste timp, comunitatea a menținut legătura cu germanii plecați în RDG. Au avut loc vizite și schimburi de experiență, iar în 2007, germanii din Germania au venit în masă pentru a înființa la Biserica din Schitu o troiță, amintind de cei care au plecat din sat și nu s-au mai întors.

Ne ocupăm, de asemenea, de restaurarea unui ansamblu de statui, colaborând cu unul dintre artiștii care a părăsit România în 1977 și care își amintește cum cele mai bune roșii din copilărie erau de la domnul Weber. În timp, legătura cu familia Weber a fost restabilită, iar amintirile copiilor despre cai și activitățile cotidiene au fost documentate” - a precizat Andrei Piciu. 

Citește și: 

Lansare de carte la Universitatea Ovidius Constanța„Dobrogea. Coloniștii germani între Dunăre și Marea Neagră”, de Joseph Sallanz (GALERIE FOTO)