FOTO. Hanul Balcan din Constanța, ultimul han istoric al orașului. Clădirea care a supraviețuit unui secol de transformări

Despre Hanul Balcan de pe strada Ștefan cel Mare din Constanța puțini sunt cei care știu că este unul dintre ultimele hanuri autentice rămase în oraș.
 
 

Vechi de peste un secol, hanul este martor tăcut al unei epoci când Constanța era un amestec exotic de comerț, turiști, negustori armeni, greci, turci și români.
 
O clădire cu istorie, han autentic, construit la începutul secolului XX
 
Construit în primele decenii ale secolului XX, Hanul Balcan a fost gândit în stilul hanurilor tradiționale balcanice - clădire masivă, formă patrulateră, curte interioară spațioasă și fațade cu detalii arhitecturale specifice zonei.

 
La parter funcționau magazine și localuri, iar la etaj se aflau aproximativ 40 de camere destinate călătorilor și negustorilor care tranzitau orașul. Poziționat strategic pe strada Ștefan cel Mare, odinioară o stradă comercială intens circulată, hanul a servit drept spațiu de tranzit și cazare pentru decenii.
 
Cu multă vreme în urmă însă, în Constanţa erau zeci de hanuri care găzduiau căruţaşii ce veneau cu produse la târg sau poposeau aici în drumurile lor comerciale.
 
Hanurile Constanței, între igienizare, controverse administrative și mutări forțate
 
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și primele ale secolului XX, hanurile au reprezentat un element esențial al vieții economice și sociale din Constanța. Deși indispensabile comerțului și circulației oamenilor și mărfurilor, aceste stabilimente au ridicat numeroase probleme de igienă și administrare publică. Istoricul Constantin Cheramidoglu documentează  aceste transformări, oferind o imagine a tensiunilor dintre autorități și proprietarii de hanuri.
 

În ședința sa din 4 mai 1895, Consiliul Local al Constanței adoptă „Regulamentul pentru igiena hanurilor și a altor localuri unde se adăpostesc noaptea oamenii săraci, lucrători și locuitorii de la țară”. Este primul act normativ local dedicat explicit acestor stabilimente.

Problema majoră era acumularea masivă de gunoi, în special bălegar generat de caii care tractau căruțele celor ce veneau să-și vândă mărfurile sau să se odihnească peste noapte. Regulamentul pentru ridicarea gunoaielor, intrat în vigoare în 1903, s-a dovedit dificil de aplicat în cazul hanurilor, iar situația a necesitat o revizuire.

În 1910, ajutorul de primar V. Andronescu propune modificarea reglementărilor, motivând astfel:

„Cu mijloacele de care dispune comuna e imposibil în timpul de față a face față ridicării gunoaielor mai ales de prin curțile hanurilor, ar trebui ca aceste hanuri să fie scoase din regulamentul gunoaielor, să fie dispensați hangii de abonamente la ridicarea gunoaielor, rămânând curățirea hanurilor în sarcina hangiilor.”

Măsura nu a produs efectele dorite.

La 20 august 1914, consilierii locali adoptă o hotărâre radicală: mutarea hanurilor din zonele centrale.
Conform prevederii, începând cu 1 aprilie 1915, hanurile puteau funcționa doar pe strada Ștefan cel Mare (segmentul dintre Ștefan Mihăileanu și Carol I) și strada Carol I, spre periferie. Mai mult, se impunea modernizarea lor după standarde noi în special racord obligatoriu la canalizare, conectare la conducta de apă și iluminat electric.

Potrivit istoricului Cheramidoglu, pe 30 mai 1922, Consiliul Local de la acea vreme hotărăște mutarea definitivă a hanurilor peste linia ferată, spre Mamaia (actualul bulevard Mamaia). Termenul: 31 iulie 1922.

Dar hangiii reacționează imediat. O petiție impresionantă, semnată de 124 de comercianți, este adresată primarului, solicitând amânarea măsurii.
 
Relocarea Oborului în zona care și astăzi poartă acest nume a dus la apariția unor hanuri noi, dar hanurile vechi au continuat multă vreme să atragă clienții tradiționali, în ciuda presiunilor autorităților.
 
Hanul Balcan, un monument istoric salvat în ultimul moment





 
Din nefericire, din zecile de hanuri de odinioară, singurul rămas în picioare până în prezent este Hanul Balcan.
 
Însă trecerea timpului nu a fost blândă cu el, clădirea a intrat treptat în declin după perioada comunistă. În anii ’90 și 2000, lipsa întreținerii a transformat-o într-o ruină spectaculoasă, dar tristă, din centrul Constanței.
 
Hanul Balcan este înscris în Lista Monumentelor Istorice. Cu toate acestea, protecția juridică nu a fost suficientă pentru a-l salva de degradare, iar timp de zeci de ani clădirea a rămas în paragină.

Hanul Balcan a fost ridicat în anul 1900, la doi pași de o Geamie. Lăcaşul de cult musulman a fost demolat ulterior, fiind în stare avansată de degradare. Proprietarul hanului de pe atunci era un evreu-polonez. Moștenitorii acestui han l-au vândut după Revoluție dar nu au fost mulțumiți de suma primită, iar asta a condus la o serie de neînțelegeri între aceștia și cel care a cumpărat în acea vreme proprietatea, ducând la abandonul imobilului.

Din anul 2022 Hanul Balcan a căpătat un nou proprietar. Este vorba despre Ion Constantin, fost prefect al județului Constanța. Prețul de achiziție a fost de 650.000 de euro, o sumă mai mult decât acceptabilă pentru o clădire a cărei valoare istorică este de neprețuit. Abia începând cu 2024, proiectul de consolidare și restaurare a început să capete contur, au fost obținute certificatele de urbanism și avizele necesare, iar Hanul a intrat într-un proces amplu de expertizare tehnică.

Pe data de 18 februarie 2025, societatea SC Herman & Luff SRL, prin reprezentantul său Ion Constantin, a obținut de la Primăria Constanța un act de urbanism.
 
Fațada refăcută și scanare 3D
 
Unul dintre pașii esențiali a fost scanarea laser 3D a întregii clădiri. Acest instrument permite o restaurare fidelă și reduce riscul ca Hanul să fie modernizat „agresiv”, așa cum s-a întâmplat cu alte imobile istorice din oraș.
 
 
În 2025, fațada clădirii dinspre Ștefan cel Mare a fost deja readusă la forma sa originală. Elementele decorative, ancadramentele și proporțiile au fost restaurate. 
 
Potrivit proiectului, Hanul Balcan va fi transformat într-un hotel modern, ce va include camere de tip boutique, restaurante și spații de alimentație, spații comerciale la parter, dar și reactivarea curții interioare, punctul central al hanului tradițional. Conform proiectului, deși modernizat, imobilul își va păstra identitatea arhitecturală exact cum era acum 100 de ani.

Renașterea Hanului Balcan reprezintă mai mult decât restaurarea unei clădiri vechi.

În scenariul pozitiv în care proiectul va fi dus la bun sfârșit, orașul va câștiga nu doar un hotel, ci un spațiu istoric recuperat, o punte către identitatea lui multiculturală.

Hanul Balcan a supraviețuit unui secol de transformări, nu putem decât spera că va dăinui încă mult timp de acum înainte.
 
 
Citește și
 Proiect amplu de restaurare pentru Hanul Balcan din Constanța. Monumentul istoric va fi transformat într-un hotel modern (DOCUMENT)